18 octombrie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Calin Cristea; comentariu: Emil Hurezeanu)
Disputele politice iscate de raportul în Parlament al premierului Isărescu.
Bătalia electorală riscă să desfigureze în mod exagerat şi inutil realitatea. Iata-l bunăoară pe Mugur Isărescu, premierul cel mai credibil şi priceput al ultimului deceniu. marea sa neşansă în aceasta calitate a fost însă dorinţa de a candida la preşedinţie. Cu aproape un an în urmă, experţii opoziţiei şi toate partidele din coaliţie, la unison, jubilau la venirea lui Isărescu în fruntea guvernului. Acum, primul ministru este jupuit de viu de aceiaşi, chiar dacă cu încetinitorul şi, ce-i drept, cu anestezicele unei dezbateri parlamentare din care, pentru o dată a fost izgonită isteria ambientală. A fost chiar atît de rau guvernul Isarescu în ultimele 10 luni, aşa cum vor sa ne facă să credem parlamentarii, țintindu-l de fapt pe candidatul prezidenţial cu acelaşi nume , ale cărui şanse par încă importante ?
Din păcate, transmisia în direct a dezbaterii publice anti Isarescu, în plină campanie electorală va avea un efect artificial, dar foarte nociv împotriva candidatului Isarescu. Lumea o duce rău, sau mai degrabă rău, criticile anti guvernamentale nu au nevoie de multa fantezie pentru a fi crezute, între cauză - guvernarea şi efecte - viaţa guvernaţilor, orice atacuri la adresa primeia, primesc girul unui adevar indiscutabil. Suntem însă obligaţi să recunoaştem că guvernarea ultimelor 10 luni a fost raţională şi coerentă, în ciuda eforturilor extraordinare depuse de PD, formaţiunea entropiei selective, şi a clivajelor între liberali, social democraţi şi ţărănişti. Isărescu a reuşit să ţină cîrma, controlînd inflaţia, continuînd privatizarea şi reuşind să menţină oarecum valabil mesajul de credibilitate al candidatului euroatlantic Romania. (...)
Încrederea firmelor germane in Romania prezentului, pe care ambasadorul acestei ţări la Bucureşti a ţinut s-o exprime public în preziua depunerii unui bilant guvernamental, ale cărei efecte parlamentare ostile erau previzibile, exprimă, de fapt, una din cele mai sobre şi sigure evaluari a guvernării Isarescu. Exemplul cu care ambasadorul german îşi ilustrează încrederea în Romania de acum este deschiderea, peste cîteva zile la Timişoara a celei mai moderne fabrici de anvelope din Europa de către concernul german Continental, investiţie de peste 100 de milioane de mărci şi care va crea circa 1000 de locuri de muncă pentru romani.
Iată cum, din fericire, realitatea, deşi uzurpată de răsfrîngerea ei strîmbă în propaganda electorală îşi spune încă cuvîntul. Pericolul, în astfel de perioade înfierbîntate este ca discursul despre realitate să dobîndească o dinamică proprie atăt de periculoasă încît şi insulele de normalitate ale acesteia să fie acoperite de noroi.
Cînd în 1914 Anglia a intrat în război cu Germania, editorialistul ziarului Times scria între altele: „să facem în aşa fel încit, după obţinerea păcii să nu ne fie ruşine de felul în care am încălcat măsura în judecarea şi combaterea adversarului”.
Poate că îndemnul mai e şi azi valabil!
