11 noiembrie 2000
Presa și alegerile americane.
Editorial de Nestor Rateş
„Dificultăţile aparente apărute în determinarea câştigătorului alegerilor prezidenţiale din America au provocat deliciul antimericanilor din lume. Ele au dat şi caricaturiştilor lumii cîteva zile bune. Analizele şi comentariile serioase din presa apuseană au fost secondate de atacuri vitriolice sau ironii ieftine la adresa democraţiei americane. Toţi cei care s-au simţit lezaţi de promovarea insistentă de către americani a principiilor democratice în lume, au gândit că le-a venit rândul să-şi ia revanşa. Ridiculizând întârzierile intervenite în stabilirea rezultatelor alegerilor de marţi.
În presa română, reacţiile au fost diverse, deşi unul sau două titluri trebuie să fi concurat pentru locul întâi în topul penibilului. Desigur, nu este o situaţie obişnuită ca patru zile după alegeri să nu se ştie încă cine a câştigat. Dar motivele nu sunt obscure sau îngrijorătoare. Este vorba de un impas provocat de un rezultat foarte strâns al alegerilor şi de un sistem care trasnformă selectarea preşedintelui american într-un şit de 50 de scrutine diferite, în statele care formează Statele Unite ale Americii.
Lucrurile s-au brodat de aşa manieră că cine va fi noul preşedinte depinde de care dintre candidaţi cîştigă alegerile din statul Florida. Un stat mare, care trimite în colegiul electorilor 24 de membri. Diferenţa între cei doi candidaţi la funcţia supremă este de numai câteva sute de voturi. Evident într-o asemenea situaţie, candidatul înfrânt şi susţinătorii săi se întreabă daca nu cumva au fost erori la numărătoare voturilor sau alte posibile iregularităţi care, descoperite, ar putea sa un alt rezultat. S-a ajuns astfel să se renumere buletinele de vot sau să se examineze alegaţii privitoare la prezenţa unor buletine de vot care au creat confuzie în mintea unor alegători. De asemenea, se aşteaptă cu înfrigurare sosirea voturilor prin corespondenţă, care ar putea fie să schimbe rezultatul, fie să-l confirme pe cel iniţial, care-i dădea victoria lui George W.Bush.
Când diferenţa de voturi între vice preşedintele Al Gore, candidatul democrat şi guvernatorul George W. Bush, candidatul republican este în statul Florida de numai 327 de voturi, orice se poate întâmpla. Sistemul alegerii indirecte a preşedintelui Statelor Unite prin intermediul electorilor, ar putea să nu mai fie adecvat zilelor noastre şi cu siguranţă situaţia creată în aceste alegeri va provoca o dezbatere. Dar acest sistem a funcţionat bine timpe de mai bine de două secole de practică neîntreruptă de democraţie. Doar în trei din cele 51 de alegeri prezidenţiale câte au avut loc, s-a produs o disparitate între votul popular şi cel al colegiului de electori.
Constituţia americană şi reticenţa americanilor de a o modifica au asigurat o stabilitate remarcabilă de regim şi sistem, care a păzit Statele Unite de convulsiile constituţionale prin care au trecut mai toate celelalte ţări ale lumii şi a constituit un cadru propice perfecţionării continue a instituţiilor şi transformării ţării într-un liman pentru milioane şi milioane de oameni veniţi din toată lumea. (…)
Se vor lămuri lucrurile fără îndoială înainte ca noul preşedinte să fie chemat să-şi preia funcţia, la 20 ianuarie.
Timp berechet pentru a afla rezultatul alegerilor.
