În regiunea transnistreană sînt aproximativ 226 de mii de cetăţeni cu drept de vot, însă la referendumul din 5 septembrie au ieşit la urne doar mai puţin de 1% - circa1500 de persoane. Participarea tradiţional slabă a locuitorilor din Transnistria la scrutinele din RM nu reflectă, potrivit unor experţi, interesul scăzut al acestora, ci ar fi mai degrabă o consecinţă a incapacităţii autorităţilor de a le garanta dreptul la vot, pe de o parte, şi a ignorării acestora de către autorităţi, care nu ar depune toate eforturile pentru a nu li se leza dreptul electoral, adaugă ong-uri de la Chişinău care promovează drepturile omului.
Ca şi în ceilalţi ani, cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană au votat în localităţi vecine, care nu sînt controlate de autorităţile de la Tiraspol, unele chiar la distanţă de cîteva zeci de km. La 5 septembrie observatorii au raportat mai multe încercări ale miliţiei transnistrene de-a zădărnici participarea la referendum a cetăţenilor moldoveni, printre care şi reţinerea la vamă a unui microbuz care circula între Bender şi Varniţa, o localitate sub jurisdicţia Chişinăului unde au fost chemaţi să voteze cei din Bender.
Cum situaţia nu a fost nouă, Valeriu Berlinschi din Bender spune că de fiecare dată cînd doreşte să facă uz de dreptul său electoral se simte intimidat : “Ne reţin autobuzele, şi maşinile, şi rutierele şi controlează… de aceea e rînd mare în acea zi la vamă, la unii nu dau voie să treacă ş.a.m.d.”.
Pe de altă parte alegătorul constată că forfota electorală din partea dreaptă a Nistrului la Bender e ca şi inexistentă: “Puţină informaţie, mai ales la referendum, oaspeţi chiar deloc n-au fost, ziare nu sînt, noi nu primim aici ziare de la Moldova. Mai departe, televiziunea nu lucrează, numai care au un computer acasă din computer poate să scoată o informaţie”.
Ion ManoleDacă autorităţile ar fi fost mai interesate de votul moldovenilor domiciliaţi în partea stîngă a Nistrului, ar face mai multe eforturi ca cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană să nu fie discriminaţi în exercitarea dreptului său electoral în raport cu cetăţenii din alte regiuni ale ţării, afirmă Ion Manole, preşedintele asociaţiei Promo-lex, organizaţie care promovează drepturile omului. Lipsa controlului din partea autorităţilor constituţionale asupra teritoriului din stînga Nistrului pe care îl invocă reprezentanţii puterii nu este un motiv, la părerea lui Ion Manole, demn de luat în seamă pentru ignorarea drepturilor celor aproximativ 10% de alegători.
Ion Manole: “Da, într-adevăr, nu se poate la momentul de faţă, dar trebuie să se insiste, trebuie să se caute soluţii la nivel internaţional, la nivel regional, aici, în cadrul formatelor existente. Deci nu în zadar există acest format. Or aceste formate care există, pacificatori, formatul de dialog politic, acestea au dat roade sau au fost în stare pe parcursul celor 20 de ani doar să protejeze regimul de la Tiraspol. Or misiunea şi rolul autorităţilor constituţionale era cu totul altul: să nu permită consolidarea regimului de la Tiraspol şi să garanteze, să asigure drepturile fundamentale locuitorilor din regiunea transnistreană.”
Pentru a schimba cît de puţin starea de lucruri, asociaţia insistă pe lîngă CEC ca la 28 noiembrie alegătorii din partea stîngă a Nistrului să nu mai voteze la secţii mixte de vot, unde sînt trecuţi pe liste suplimentare şi se folosesc de urne de vot speciale, ceea ce juriştii de la Promo-lex califică drept discriminare.
În acelaşi timp, alt ONG, Centrul CREDO de resurse pentru drepturile omului, consideră că organul electoral central ar fi avut la îndemînă şi alte posibilităţi ca să faciliteze realizarea dreptului la vot al cetăţenilor domiciliaţi în partea stîngă a Nistrului.
Sergiu OstafDirectorul Centrului Sergiu Ostaf: “Ar trebui să oferim celora care au viză de reşedinţă în stînga Nistrului să voteze practic în oricare altă secţie de votare; s-ar putea de găsit încă o modalitate de votare cum ar fi folosirea procurii; să deschidem mai multe secţii de votare de-a lungul frontierei RM cu Ucraina, dar pe teritoriul Ucrainei ca lumea să poată să se deplaseze nu doar peste Nistru. ”
Deşi pînă acum nu a existat niciun litigiu pe cauza încălcării dreptului la vot al cetăţenilor din stînga Nistrului, Sergiu Ostaf crede că o decizie judiciară, care ar putea fi obţinută în pofida faptului că legea naţională este mai îngustă, ar putea lărgi accesul alegătorilor domiciliaţi în regiunea transnistreană la dreptul de vot garantat de Constituţie.
Ca şi în ceilalţi ani, cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană au votat în localităţi vecine, care nu sînt controlate de autorităţile de la Tiraspol, unele chiar la distanţă de cîteva zeci de km. La 5 septembrie observatorii au raportat mai multe încercări ale miliţiei transnistrene de-a zădărnici participarea la referendum a cetăţenilor moldoveni, printre care şi reţinerea la vamă a unui microbuz care circula între Bender şi Varniţa, o localitate sub jurisdicţia Chişinăului unde au fost chemaţi să voteze cei din Bender.
Cum situaţia nu a fost nouă, Valeriu Berlinschi din Bender spune că de fiecare dată cînd doreşte să facă uz de dreptul său electoral se simte intimidat : “Ne reţin autobuzele, şi maşinile, şi rutierele şi controlează… de aceea e rînd mare în acea zi la vamă, la unii nu dau voie să treacă ş.a.m.d.”.
Pe de altă parte alegătorul constată că forfota electorală din partea dreaptă a Nistrului la Bender e ca şi inexistentă: “Puţină informaţie, mai ales la referendum, oaspeţi chiar deloc n-au fost, ziare nu sînt, noi nu primim aici ziare de la Moldova. Mai departe, televiziunea nu lucrează, numai care au un computer acasă din computer poate să scoată o informaţie”.
Ion Manole: “Da, într-adevăr, nu se poate la momentul de faţă, dar trebuie să se insiste, trebuie să se caute soluţii la nivel internaţional, la nivel regional, aici, în cadrul formatelor existente. Deci nu în zadar există acest format. Or aceste formate care există, pacificatori, formatul de dialog politic, acestea au dat roade sau au fost în stare pe parcursul celor 20 de ani doar să protejeze regimul de la Tiraspol. Or misiunea şi rolul autorităţilor constituţionale era cu totul altul: să nu permită consolidarea regimului de la Tiraspol şi să garanteze, să asigure drepturile fundamentale locuitorilor din regiunea transnistreană.”
Pentru a schimba cît de puţin starea de lucruri, asociaţia insistă pe lîngă CEC ca la 28 noiembrie alegătorii din partea stîngă a Nistrului să nu mai voteze la secţii mixte de vot, unde sînt trecuţi pe liste suplimentare şi se folosesc de urne de vot speciale, ceea ce juriştii de la Promo-lex califică drept discriminare.
În acelaşi timp, alt ONG, Centrul CREDO de resurse pentru drepturile omului, consideră că organul electoral central ar fi avut la îndemînă şi alte posibilităţi ca să faciliteze realizarea dreptului la vot al cetăţenilor domiciliaţi în partea stîngă a Nistrului.
Deşi pînă acum nu a existat niciun litigiu pe cauza încălcării dreptului la vot al cetăţenilor din stînga Nistrului, Sergiu Ostaf crede că o decizie judiciară, care ar putea fi obţinută în pofida faptului că legea naţională este mai îngustă, ar putea lărgi accesul alegătorilor domiciliaţi în regiunea transnistreană la dreptul de vot garantat de Constituţie.
