De la 1 ianuarie 2011, preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene va fi preluată de Ungaria, iar 6 luni mai tîrziu, de Polonia, doua ţări care susţin Partenariatul Estic şi apropierea ţărilor din fosta Uniune Sovietica de valorile democratice ale Europei Occidentale. Intr-un interviu cu agenţia Reuter, la întoarcerea sa din Ucraina, ministrul polonez de externe Radek Sikorski a vorbit cu optimism despre şansele pe care le vor avea in anul 2011 cele 6 ţări ale acestui program al Uniunii Europene, daca vor continua reformele, de a se apropia de Uniunea Europeana.
„Vremurile sunt grele în Europa pentru ca ne revenim abia după problemele financiare care au afectat şi Ucraina. Dar astea nu sunt timpuri în care să ridicăm bariere între noi, ci dimpotrivă. Credem că e vremea marilor eforturi reformatoare şi acesta este mesajul nostru pentru Ucraina”, a declarat ieri la Kiev, la finalul vizitei sale în Ucraina ministrul polonez de externe Radek Sikorski, care a fost însoţit în aceasta vizita de ministrul suedez de externe Carl Bildt.
Suedia şi Polonia sunt ţările care au propus Uniunii Europene programul Parteneriatului Estic, cu un buget de 600 de milioane de euro si care este menit să aduca 6 ţări din fosta Uniune Sovietică mai aproape de valorile democratice ale Uniunii Europene. Moldova, cum se ştie este parte a acestui program, alaturi de Ucraina, Azerbaijan, Georgia, Armenia şi Belarus.
In interviul cu agentia Reuter, Radek Sikorski s-a arătat optimist în ceea ce priveste viitorul european al acestor ţări, spunînd ca atît preşedinţia maghiară cît şi cea poloneză a Uniunii Europene din 2011, vor contribui concret la progrese în acest domeniu. „Cred că după o anume perioada de gestaţie – sub cele doua preşedinţii – vom vedea un nou impuls dat iniţiativelor noastre principale care au dus la apariţia Parteneriatului Estic”, spune şeful diplomaţiei poloneze.
Programul oferă facilitarea regimului de vize, acorduri de asociere dar caută să susţină şi să stimuleze iniţiativele antreprenoriale, lupta împotriva corupţiei şi, intr-un cuvînt, instaurarea domniei legii. Toate aceste realizări vor duce ţările din acest program mai aproape de Uniunea Europeana, pregătindu-le pentru a deveni membre ale Uniunii, chiar dacă acum extinderea Uniunii are oponenţi serioşi printre cele 27 ţări membre, precum Franţa şi Germania.
„Credem că preşedinţia poloneză a Uniunii va aduce o noua energie şi idei noi în cadrul Uniunii, în spiritul solidarităţii şi al susţinerii interesului comun, care acum este pus în pericol din cauza crizei financiare. In vremuri de criză, oamenii sunt mereu tentaţi să îşi apere mai întîi acoperişul casei, decît pe cel al vecinului”, a spus şeful diplomaţiei de la Varşovia.
Ieri şi astazi s-a aflat la Bruxelles preşedintele unei alte ţări din cadrul acestui program, Mihail Saakashvili. Președintele georgian a auzit un mesaj similar de la preşedintele Uniunii, Herman Van Rampuy care a precizat interesul si sprijinul Uniunii Europene pentru rezolvarea conflictelor din Osetia de Sud si Abhazia : „I-am confirmat preşedintelui hotărîrea Uniunii de a fi profund angajată în eforturile de rezolvare a conflictelor. Suntem hotărîţi să mobilizăm mai multe instrumente în acest scop: discutiile de la Geneva, misiunea Uniunii Europene de monitorizare, asistenţa acordată refugiaţilor interni, pentru a numi numai cîteva.”
Preşedintele georgian a vorbit despre nevoia ca Uniunea Europeană în discuţiile cu Moscova să nu uite efectele războiului din 2008: „Salutăm orice dialog pe care Europa îl are cu Rusia, dacă acest dialog nu este folosit de Rusia pentru a distrage atenţia de la problema existentă şi a-i face pe oameni să uite că Rusia ocupă teritoriul unei ţări suverane europene.”
Observatorii politici internaţionali considera că vizita miniştrilor de externe din Suedia si Polonia la Kiev si vizita preşedintelui Georgiei la Bruxelles tocmai in ajunul summitului NATO de la Lisabona şi a Consiliului Rusia – NATO sunt semne clare ale interesului Uniunii Europene pentru partea de Rasarit a continentului, pentru acest „parteneriat estic”.
