De la bun inceput trebuie lamurit un lucru. Liberalizarea regimului vizelor nu aduce cu sine dreptul la munca in tarile Europei. Nici macar suprimarea totala a obligativitatii vizei nu va aduce acest lucru. Ajunge sa ne uitam la situatia romanilor si a altor estici intrati de ani de zile in Uniunea Europeana, dar care si acum isi vad limitate posibilitatile de lucru in multe tari occidentale. In realitate, majoritatea tarilor vechi ale Uniunii continua sa impuna restrictii lucratorilor din tarile estice, care nu mai au de mult nevoie de viza, dar care adesea se vad constransi sa recurga la munca la negru.
Dintre tarile Europei occidentale, doar doua au decis de la inceput sa nu impuna nicio restrictie lucratorilor din tarile estice ale Uniunii: este vorba de Suedia si Finlanda. Alte tari si-au liberalizat piata muncii doar in anumite sectoare. Astfel, in Italia romanii nu au nevoie de un permis de munca in agricultura, hotelarie, constructii si inginerie. In Grecia si in Irlanda, patronii pot angaja romani, insa numai daca pot dovedi ca pentru posturile respective nu pot fi gasiti lucratori din celelalte 25 de state ale UE. Cu atit mai dificila va fi situatia pentru moldoveni.
Apoi, cetatenii tarilor care circula fara viza in UE nu mai pot cere nicaieri azil, pentru ca se considera ca a disparut principalul motiv de nemultumire al locuitorilor din tarile autoritare, care este acela ca nu pot calatori cu usurinta. In general, cind se faciliteaza regimul vizelor, ideea este ca oricine poate obtine o viza de trei luni pentru a calatori sau a vizita, dupa care persoana se presupune ca se intoarce acasa. Marea problema a politiilor occidentale, atunci cind au de a face cu cetateni ai unor asemenea tari care si-au depasit perioada de trei luni din viza este ca - chiar daca sint expulzati, respectivii se pot intoarce oricum. Dreptul de a circula este unul din drepturile fundamentale ale Uniunii Europene. Pentru a remedia acest lucru, unele tari, cum e Franta, care a fost confruntata cu criza romilor din est, cauta sa impuna o regula noua care ar consta in obligativitatea, pentru strainii care stau acolo un timp mai indelungat, de a dovedi ca au mijloacele de a se sustine singuri. Cu viza sau fara viza.
Dintre tarile Europei occidentale, doar doua au decis de la inceput sa nu impuna nicio restrictie lucratorilor din tarile estice ale Uniunii: este vorba de Suedia si Finlanda. Alte tari si-au liberalizat piata muncii doar in anumite sectoare. Astfel, in Italia romanii nu au nevoie de un permis de munca in agricultura, hotelarie, constructii si inginerie. In Grecia si in Irlanda, patronii pot angaja romani, insa numai daca pot dovedi ca pentru posturile respective nu pot fi gasiti lucratori din celelalte 25 de state ale UE. Cu atit mai dificila va fi situatia pentru moldoveni.
Apoi, cetatenii tarilor care circula fara viza in UE nu mai pot cere nicaieri azil, pentru ca se considera ca a disparut principalul motiv de nemultumire al locuitorilor din tarile autoritare, care este acela ca nu pot calatori cu usurinta. In general, cind se faciliteaza regimul vizelor, ideea este ca oricine poate obtine o viza de trei luni pentru a calatori sau a vizita, dupa care persoana se presupune ca se intoarce acasa. Marea problema a politiilor occidentale, atunci cind au de a face cu cetateni ai unor asemenea tari care si-au depasit perioada de trei luni din viza este ca - chiar daca sint expulzati, respectivii se pot intoarce oricum. Dreptul de a circula este unul din drepturile fundamentale ale Uniunii Europene. Pentru a remedia acest lucru, unele tari, cum e Franta, care a fost confruntata cu criza romilor din est, cauta sa impuna o regula noua care ar consta in obligativitatea, pentru strainii care stau acolo un timp mai indelungat, de a dovedi ca au mijloacele de a se sustine singuri. Cu viza sau fara viza.
