Linkuri accesibilitate

Reuniunea Nato-Rusia de la Lisabona


Președintele Medvedev și omologul său român Băsescu la Lisabona
Președintele Medvedev și omologul său român Băsescu la Lisabona

Preşedintele Medvedev nu a acceptat participarea directă a Rusiei în dezvoltarea scutului anti-rachetă, afirmând că trebuie să fi sigur că Rusia va fi tratată ca un partener egal.


Preşedintele Obama a vorbit de relansarea relaţiilor cu Rusia, după criza din 2008, la Lisabona, secretarul general NATO Fog Rasmussen vorbeşte despre „un nou început, un nou start” în relaţiile cu Rusia.
Deşi curtată, Rusia a rămas şceptică faţă de Alianţa nord-atlantică. Corespondentul Europei Libere, Brian Whithmore a trimis urmatoarea relatare de la Lisabona, rezumată de Ileana Giurchescu
:

La Lisabona, summitul NATO s-a încheiat cu reuniunea NATO-Rusia, prima de acest fel din 2008 când a avut loc scurta confruntare armată între Rusia şi Georgia. Reluarea dialogului, în acest cadru formal şi în prezenţa preşedinţilor Statelor Unite şi Rusiei a fost salutată de secretarul general NATO drept un început nou. În opinia lui Fog Rasmussen, la Lisabona s-a tras o linie clară sub vechile relaţii şi tensiuni. Şi noul start a fost marcat de mai multe acorduri de cooperare, fie că este vorba de scutul anti-rachetă sau de operaţiunile din Afganistan .

Numai că preşedintele rus Medvedev nu a acceptat participarea directă a Rusiei în dezvoltarea scutului antirachetă, afirmând că trebuie să fi sigur că Rusia va fi tratată ca un partener egal. Până atunci, experţi ruşi vor participa la dezvoltarea scutului. Iar Rasmussen a recunoscut că mai sunt multe piedici în calea unei participări depline a Rusiei.

Vineri, liderii NATO au aprobat planul american de apărare anti-racheta. Preşedintele american Barack Obama a declarat după summitul cu Rusia că noul plan, prezentat de el anul trecut, reprezintă contribuţia Statelor Unite la siguranţa tuturor aliaţilor europeni ai Statelor Unite.

Administraţia Obama a schimbat planul iniţial al preşedintelui Bush, care prevedea stationarea unor sisteme de interceptare a rachetelor în Polonia şi a unui radar în Cehia. Acum, primele elemente ale sistemului defensiv vor fi pe vase miliatre. Extinderea sistemului pe uscat a fost aşa amânată. Iar temerile Rusiei, care se simţea direct vizată şi ameninţată de acest sistem, au fost aplanate. Acum, la Lisabona, s-a decis crearea unui grup de lucru cu experţi din Rusia şi ţările NATO care să lucreze la sistemul anti-rachetă.

Preşedintele Medvedev a asigurat că Rusia va coopera în toate aspectele legate de scutul anti-rachetă european. Suntem deschişi dialogului, a continuat preşedintele rus, dar rezultatele trebuie să fie clare şi acceptabile. În primul rând, Moscova vrea să cunoască ţările vizate de scut, adică ţările considerate de NATO drept pericol potenţial. Iranul şi Coreea de Nord au fost menţionate în acest context dar Alianţa nord-atlantică nu a adoptat un document formal pe această temă. Iar Rusia bănuieşte că şi ea ar fi percepută drept ameninţare potenţială.

Relansarea cooperării cu Rusia este de mult agreată de ţări importante din NATO, ca Germania şi Franţa. Noii membri din Estul Europei o privesc însă cu mult mai mult scepticism. Atitudine ce pare să se schimbe treptat.
Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Paet a declarat Europei Libere că o cooperare mai strânsă cu Rusia în domenii precum combaterea terorismului si a pirateriei este un lucru pozitiv, care trebuie susţinut. El s-a declarat însă neîncrezător în şansele ca Rusia şi NATO s coopereze în dezvoltarea scutului anti-rachetă atâta timp cât la Moscova Alianţa este în continuare considerată o ameninţare.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG