Site-ul specializat în dezvăluiri, WikiLeaks inundă internetul de aproape o săptămână cu zeci de mii de depeşe secrete ale diplomaţiei americane, punând Washingtonul într-o poziţie jenantă.
O figură oarecum enigmatică, Assange are o biografie colorată de hacker şi fost student la filozofie a cărui convingere pare a fi aceea că activităţile în mod obişnuit confidenţiale ale guvernelor reprezintă un abuz de putere, care poate fi prevenit doar prin darea lor în vileag.
Într-un interviu cu Europa Liberă în luna iulie, Assange spunea că această convingere se bazează pe o filozofie veche. „Ca să poţi lua vreo decizie înţeleaptă trebuie să cunoşti care este realitatea, iar ca să iei o decizie corectă trebuie să cunoşti şi să înţelegi ce abuzuri sau intenţii de abuz au loc. Reformele importante se produc atunci când publicul şi cei care iau deciziile cunosc cum stau lucrurile în realitate”.
Ultimele dezvăluiri făcute de WikiLeaks, anume postarea pe internet a primelor zeci de mii dintr-un sfert de milion de depeşe confidenţiale trimise la Washington de diplomaţii americani de pe teren, arată amploare acestei manii a dezvăluirilor, care s-a manifestat iniţial prin publicarea documentelor secrete ale guvernului american despre războaiele din Afganistan şi Irak.
Născut în oraşul Townsville din Australia tropicală, Assange a manifestat de timpuriu un interes sporit pentru computere, iar la 16 ani spărgea deja site-uri de pe internet, înfiinţând şi un grup întitulat „Subversioniştii Internaţionali”.
Câţiva ani mai târziu, activităţile sale l-au adus în vizorul poliţiei. A fost pus sub acuzare şi condamnat condiţionat.
A fost student la mai multe universităţi din Australia, studiind fizica şi matematica plus filozofia şi neuropsihiatria.
Interesul său pentru noile forme de exprimare pe internet, new media, combinat cu ura crescândă faţă de guvernele secretoase au dus la crearea WikiLeaks în 2006.
De atunci, a câştigat câteva premii, inclusiv unul în 2009 din partea organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International pentru relevarea unor execuţii extrajudiciare în Kenya.
Unde se află astăzi Assange nu se ştie. Organizaţia internaţională de poliţie, Interpol l-a dat în urmărire săptămâna aceasta pe baza unui mandat de arest emis de un tribunal din Suedia. Autorităţile suedeze vor să-l interogheze în legătură cu acuzaţiile că ar fi hărţuit sexual două femei, acuzaţii respinse de Assange care spune că ar face parte dintr-o campanie de defăimare împotriva sa. Faptul că a fost dat în urmărire nu implică, însă, obligativitatea arestului, fiecare ţară având dreptul să decidă cum procedează.
Autorităţile americane, înfuriate de dezvăluirea continuă a corespondenţei diplomatice confidenţiale, caută căi să-i intenteze dosar penal pe baza legislaţiei despre spionaj. Dar experţii spun că pentru aceasta au avea nevoie de dovezi că Assange s-a aflat în contact cu reprezentanţii puterilor străine cu intenţia să le furnizeze secrete. Asemenea dovezi nu există. Dar Associated Press relatează că autorităţile americane ar avea la dispoziţia şi alte posibilităţi – cum ar fi aceea de a-l acuza de căpătarea şi folosirea unor bunuri guvernamentale furate, aceste bunuri fiind, în ultimul caz, sutele de mii de depeşe diplomatice confidenţiale.
