Recent la Bucureşti a avut loc o conferinţă internaţională cu tema "Consolidarea integritatii politice în partidele de centru-dreapta din Europa de Sud-Est", organizată, între alţii, de Institutul Republican International (fundatia Partidului Republican din SUA), Fundatia Konrad Adenauer (fundatia Uniunii Creşstin Democrate din Germania) şi de Monica Macovei, europarlamentar din partea Partidului Democrat Liberal din România. Cine a participat la această conferinţă şi care a fost scopul principal organizării ei sînt cîteva din întrebările pe care Lucian Ştefănescu i le-a adresat lui Mircea Poliţeanu, expert în probleme ale societăţii civile, asistentul doamnei Monica Macovei.
Mircea Poliţeanu: Este vorba de peste 30 de partide de centru-dreapta din Europa Centrală şi de Est, cîteva din Europa de Vest, şi un partid din Statele Unite, plus fundaţii politice afiliate. Noi am dorit să avem această întîlnire cu aceste partide pentru că considerăm că instrumentele legale nu sînt de-ajuns pentru a combate fenomenul corupţiei. Şi pot să dau un exemplu: Bulgaria şi România au cele mai formidabile, aş putea spune, pachete legislative din spaţiul Uniunii Europene; în acelaţi timp, Bulgaria şi România sînt în vîrful topului corupţiei în Uniunea Europeană. Ne-am gîndit să abordăm problema diferit. Evident lucrurile merg înainte în ceea ce priveşte intenţiile doamnei Macovei de a ajuta la crearea unuii mecanism anti-corupţie la nivelul Uniunii Europene, dar trebuie să încercăm şi abordări alternative. Şi anume să mergem la cauzele corupţiei în structurile politice. Noi nu vorbim aici numai de corupţia care este sancţionată la nivelul justiţiei, ci vorbim de prevenţie şi una din cauzele fundamentale ale corupţiei în cadrul instituţiilor statului este corupţia din cadrul partidelor politice.
Europa Liberă: Cu alte cuvinte este un demers teoretic care are în vedere, de fapt, o punere în practică a unui alt mecanismm...
Mircea Poliţeanu: Este o punere în practică a unui alt mecanism, dar nu este un demers teoretic. Am adoptat în cadrul acestei conferinţe o rezoluţie care conţine recomandări, principii şi chiar standarde etice adresate partidelor de centru-dreapta din Europa Centrală şi de Est şi nu numai.
EL: Ce conţine concret rezoluţia?
MP: Sînt două părţi. Una conţine constatări: nepotismul, corupţia şi clientelismul sînt răspîndite în Europa Centrală şi de Est; majoritatea cetăţenilor consideră că partidele politice sînt în topul corupţiei, aş putea spune că la nivel global 68 la sută dintre cetăţeni consideră că în topul piramidei corupţiei sînt partidele politice; instrumentele legale nu sînt de-ajuns pentru a combate fenomenul corupţiei; fenomenul corupţiei subminează statul de drept, buna guvernare, drepturile fundamentale şi afectează sectorul privat. În a doua parte a rezoluţiei sînt definite cîteva principii generale, sub formă de recomandări şi chiar criterii de integritate. Cîteva exemple: norme referitoare la acuzaţii de natură penală, la incompatibilităţi şi conflicte de interese, la finanţarea partidelor politice, la colaborarea cu fostele servicii secrete comuniste, sau la deţinerea de poziţii înalte în nomenclatura comunistă. Ca să rezum, participanţii la conferinţă au considerat că există două obiective de reformă instituţională pe care partidele de centru dreapta trebuie să le urmeze. În primul rînd adoptarea unor criterii de competenţă şi integritate, care se referă la promovarea resurselor umane în interioriul partidelor şi în cadrul instituţiilor publice. Al doilea obiectiv este crearea unor mecanisme funcţionale, eficiente şi rapide de implementare a acestor criterii, şi aş putea spune că implementarea este cuvîntul cheie, pentru că altfel noi am mai vorbit despre anticorupţie, despre norme de integritate, dar ceea ce lipseşte este reforma instituţională, metodele de implementare, şi noi considerăm că statutele partidelor politice de centru dreapta trebuie schimbate, atît în beneficiul cetăţeanului, cît şi în beneficiul acestor partide.
Mircea Poliţeanu: Este vorba de peste 30 de partide de centru-dreapta din Europa Centrală şi de Est, cîteva din Europa de Vest, şi un partid din Statele Unite, plus fundaţii politice afiliate. Noi am dorit să avem această întîlnire cu aceste partide pentru că considerăm că instrumentele legale nu sînt de-ajuns pentru a combate fenomenul corupţiei. Şi pot să dau un exemplu: Bulgaria şi România au cele mai formidabile, aş putea spune, pachete legislative din spaţiul Uniunii Europene; în acelaţi timp, Bulgaria şi România sînt în vîrful topului corupţiei în Uniunea Europeană. Ne-am gîndit să abordăm problema diferit. Evident lucrurile merg înainte în ceea ce priveşte intenţiile doamnei Macovei de a ajuta la crearea unuii mecanism anti-corupţie la nivelul Uniunii Europene, dar trebuie să încercăm şi abordări alternative. Şi anume să mergem la cauzele corupţiei în structurile politice. Noi nu vorbim aici numai de corupţia care este sancţionată la nivelul justiţiei, ci vorbim de prevenţie şi una din cauzele fundamentale ale corupţiei în cadrul instituţiilor statului este corupţia din cadrul partidelor politice.
Europa Liberă: Cu alte cuvinte este un demers teoretic care are în vedere, de fapt, o punere în practică a unui alt mecanismm...
Mircea Poliţeanu: Este o punere în practică a unui alt mecanism, dar nu este un demers teoretic. Am adoptat în cadrul acestei conferinţe o rezoluţie care conţine recomandări, principii şi chiar standarde etice adresate partidelor de centru-dreapta din Europa Centrală şi de Est şi nu numai.
EL: Ce conţine concret rezoluţia?
MP: Sînt două părţi. Una conţine constatări: nepotismul, corupţia şi clientelismul sînt răspîndite în Europa Centrală şi de Est; majoritatea cetăţenilor consideră că partidele politice sînt în topul corupţiei, aş putea spune că la nivel global 68 la sută dintre cetăţeni consideră că în topul piramidei corupţiei sînt partidele politice; instrumentele legale nu sînt de-ajuns pentru a combate fenomenul corupţiei; fenomenul corupţiei subminează statul de drept, buna guvernare, drepturile fundamentale şi afectează sectorul privat. În a doua parte a rezoluţiei sînt definite cîteva principii generale, sub formă de recomandări şi chiar criterii de integritate. Cîteva exemple: norme referitoare la acuzaţii de natură penală, la incompatibilităţi şi conflicte de interese, la finanţarea partidelor politice, la colaborarea cu fostele servicii secrete comuniste, sau la deţinerea de poziţii înalte în nomenclatura comunistă. Ca să rezum, participanţii la conferinţă au considerat că există două obiective de reformă instituţională pe care partidele de centru dreapta trebuie să le urmeze. În primul rînd adoptarea unor criterii de competenţă şi integritate, care se referă la promovarea resurselor umane în interioriul partidelor şi în cadrul instituţiilor publice. Al doilea obiectiv este crearea unor mecanisme funcţionale, eficiente şi rapide de implementare a acestor criterii, şi aş putea spune că implementarea este cuvîntul cheie, pentru că altfel noi am mai vorbit despre anticorupţie, despre norme de integritate, dar ceea ce lipseşte este reforma instituţională, metodele de implementare, şi noi considerăm că statutele partidelor politice de centru dreapta trebuie schimbate, atît în beneficiul cetăţeanului, cît şi în beneficiul acestor partide.
