Parlamentul Ungariei a aprobat ieri o lege controversată care va mări capacitatea statului de a monitoriza şi penaliza mijloacele de informare în masă. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, când Ungaria preia preşedinţia Uniunii Europene pe 1 ianuarie.
Măsurile adoptate cu voturile majorităţii de centru-dreapta din partidul Fidesz al premierului Viktor Orban împuternicesc un nou Consiliu Mass Media să amendeze presa tipărită, electronică şi online dacă decide că relatează părtinitor, aduce atingere demnităţii umane, încalcă normele morale sau dacă nu relatează despre un eveniment considerat de interes public.
Amenzile pot ajunge la 200 de milioane de forinţi, aproximativ 725 de mii de euro pentru televiziunile cu acoperire naţională şi 90 de mii de euro pentru cotidianele naţionale şi portalele de ştiri.
Legea a fost criticată vehement de asociaţiile de ziarişti şi instituţiile de presă din Ungaria, care spun că este arbitrară şi rău intenţionată. În ajunul adoptării ei, aproximativ 1500 de oameni au protestat în faţa Parlamentului de la Budapesta.
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a criticat noile reglementări, iar şi Asociaţia Jurnaliştilor din Germania a spus că ”sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene”. Această critică este formulată aproape cu aceleaşi cuvinte într-o declaraţie difuzată astăzi de oficiul cancelarei germane Angela Merkel. “Ca viitoare preşedintă a Uniunii Europene, Ungaria are în mod firesc o responsabilitate specială pentru imaginea Uniunii Europene în întregime”, se spune în declaraţia Angelei Merkel.
După victoria covârşitoare din aprilie, când a obţinut două treimi din locuri în Parlament, partidul Fidesz al premierului Orban şi-a pus oamenii în posturile de conducere ale instituţiilor publice cheie, inclusiv la conducerea celor care reglementează activitatea mass-media.
În afară de noile reglementări, legea adoptată marţi prevede ca serviciile publice de radio şi televiziune şi agenţia naţională de ştiri să fuzioneze iar produsele lor să fie difuzate gratis.
Guvernul de la Budapesta spune că noua lege era necesară de mult, că aduce la zi cadrul legislativ în urma apariţiei noilor tehnologii informaţionale şi că nu se deosebeşte de legile existente în alte ţări ale Uniunii Europene.
Organizaţia cu sediul la Paris, Reporteri fără Frontiere semnalează însă că legea ungară ar întări o tendinţă observată recent în ţările Uniunii.
„Nici o ţară membră nu merge în direcţia cea bună sub aspectul libertăţii presei”, a declarat portalului Euobserver, Olivier Basille, directorul regional al Reporterilor fără Frontiere.
O lege în vigoare în Irlanda de la 1 ianuarie anul acesta a prevede amenzi de până la 25 de mii de euro pentru blasfemie, guvernul explicând că reglementarea ar fi necesară pentru a apăra diversitatea religioasă în creştere.
Slovacia a trezit îngrijorare cu legea presei din 2008 care a introdus obligativitatea acordării dreptului la replică pentru articole de opinie.
Concentrarea mass-mediei italiene în mâinile premierului Silvio Berlusconi este ţinta celor mai frecvente critici, în timp ce legile britanice contra defăimării sunt criticate şi ele pe motiv că oferă instrumente împotriva presei liderilor din business, celebrităţilor şi politicienilor.
