Romania are inca nevoie atit de asistenta tehnica a Fondului Monetar International, cit si de noi sume de bani pentru a-si asigura finantarea fondului de pensii si salarii. Specialistii Bancii Nationale spun ca Romania “trebuie sa iasa cu orice pret din recesiune anul acesta”, ceea ce in limbaj comun inseamna mai multe investitii, care sa produca mai multe locuri de munca.
In paralel, statul trebuie sa-si continue propria restructurare, in asa fel incit veniturile la bugetul de stat sa echilibreze cheltuielile. Aici ramine marea problema a Romaniei pentru 2011 si de aceea presedintele Traian Basescu insista asupra pastrarii acordului cu Fondul Monetar International. Traditia ultimilor 20 de ani arata ca fara o supraveghere din afara Romania nu este in stare sa puna in aplicare reformele de care are nevoie pentru a merge inainte, ca fara o monitorizare atenta cheltuieste mai mult decit produce, asa cum s-a intimplat in anii celei mai mari cresteri economice din perioada 2006-2008, ca fara ghilotina institutiilor internationale nu poate respecta nici regulile unui buget sanatos, nici pe cele ale statului de drept.
Romania are nevoie asadar de FMI mai cu seama pentru a pune in opera reformarea pensiilor, a sistemului public de salarizare, dar si pentru redesenarea hartii cu angajatii la stat. Deocamdata in Romania exista destui functionari care cistiga mai mult decit seful statului, destule companii de stat care cheltuiesc in exces si mult prea multi bugetari, peste 1.200.000. Specialisti ai Bancii Nationale au spus mereu ca numarul acestora ar trebui sa scada cu 500.000. In 2010, primul an in care s-au facut restructurari in mediul public, au fost concediati sub o suta de mii de persoane angajate la stat in conditiile in care in mediul privat si-au pierdut locul de munca in jur de 600.000 de la inceputul crizei si pina acum.
La intilnirea de la Banca Nationala a Romaniei la care a participat guvernatorul Mugur Isarescu, presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc si Ministrul de Finante Gheorghe Ialomiteanu au fost stabiliti parametrii unui nou acord de finantare de tip preventiv cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, iar cei patru inalti oficiali au cazut de accord ca “este esentiala continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale”.
Potrivit surselor participante la discutii, valoarea urmatorului acord va fi intre 3-5 miliarde de euro, dar o decizie in acest sens va fi luata dupa negocierile de la sfarsitul lunii cu reprezentantii FMI. Banii conveniti in viitorul accord de tip preventiv cu Fondul vor ramane la dispozitia Romaniei, dar vor intra in tara doar in caz ca de nevoie, deci doar daca statul nu va avea suficiente lichiditati pentru plata pensiilor sau salariilor.
Conducerea FMI va discuta in aceasta seara cel de-al şaselea raport de evaluare a acordului de circa 13 miliarde de euro semnat cu România în urmă cu aproape doi ani. O evaluare favorabila insemna eliberarea celei de-a saptea transe, si ultima, in valoare de 900 milioane de euro.
In paralel, statul trebuie sa-si continue propria restructurare, in asa fel incit veniturile la bugetul de stat sa echilibreze cheltuielile. Aici ramine marea problema a Romaniei pentru 2011 si de aceea presedintele Traian Basescu insista asupra pastrarii acordului cu Fondul Monetar International. Traditia ultimilor 20 de ani arata ca fara o supraveghere din afara Romania nu este in stare sa puna in aplicare reformele de care are nevoie pentru a merge inainte, ca fara o monitorizare atenta cheltuieste mai mult decit produce, asa cum s-a intimplat in anii celei mai mari cresteri economice din perioada 2006-2008, ca fara ghilotina institutiilor internationale nu poate respecta nici regulile unui buget sanatos, nici pe cele ale statului de drept.
Romania are nevoie asadar de FMI mai cu seama pentru a pune in opera reformarea pensiilor, a sistemului public de salarizare, dar si pentru redesenarea hartii cu angajatii la stat. Deocamdata in Romania exista destui functionari care cistiga mai mult decit seful statului, destule companii de stat care cheltuiesc in exces si mult prea multi bugetari, peste 1.200.000. Specialisti ai Bancii Nationale au spus mereu ca numarul acestora ar trebui sa scada cu 500.000. In 2010, primul an in care s-au facut restructurari in mediul public, au fost concediati sub o suta de mii de persoane angajate la stat in conditiile in care in mediul privat si-au pierdut locul de munca in jur de 600.000 de la inceputul crizei si pina acum.
La intilnirea de la Banca Nationala a Romaniei la care a participat guvernatorul Mugur Isarescu, presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc si Ministrul de Finante Gheorghe Ialomiteanu au fost stabiliti parametrii unui nou acord de finantare de tip preventiv cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, iar cei patru inalti oficiali au cazut de accord ca “este esentiala continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale”.
Potrivit surselor participante la discutii, valoarea urmatorului acord va fi intre 3-5 miliarde de euro, dar o decizie in acest sens va fi luata dupa negocierile de la sfarsitul lunii cu reprezentantii FMI. Banii conveniti in viitorul accord de tip preventiv cu Fondul vor ramane la dispozitia Romaniei, dar vor intra in tara doar in caz ca de nevoie, deci doar daca statul nu va avea suficiente lichiditati pentru plata pensiilor sau salariilor.
Conducerea FMI va discuta in aceasta seara cel de-al şaselea raport de evaluare a acordului de circa 13 miliarde de euro semnat cu România în urmă cu aproape doi ani. O evaluare favorabila insemna eliberarea celei de-a saptea transe, si ultima, in valoare de 900 milioane de euro.
