Mai multe state membre ale Uniunii Europene sunt supuse zilele acestea "testului pieţelor", prin emiterea de titluri de datorie publică. Rezultatul, explică presa europeană, va revela nivelul de încredere al pieţelor în forta monedei euro.
Dupa ce Portugalia a facut rost de cele 1.25 miliarde de euro de care avea nevoie, analistii asteapta insa sa vina randul Italiei si Spaniei sa faca fata crizei datoriilor. La Stampa scrie citat de portalul Presseurope ca potrivit unui studiu realizat de grupul financiar american Citigroup, „moneda euro va supravieţui crizei, chiar dacă nivelul actual al fondului de urgenţă european, de 421 de miliarde de euro, după salvarea Greciei şi a Irlandei, nu va fi suficient pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale Spaniei, dacă va avea nevoie de ajutor la rândul ei".
Pe ce se sprijina aceasta previziune? Pe mana intinsa de Asia, comenteaza mai multe publicatii europene. Saptamana trecuta China si-a trimis vicepremierul in Europa pentru a cumpara titluri de stat spaniole, iar Japonia anunta că va cumpăra 20% din obligatiunile emise de Fondul European de Stabilizare.
Asadar, lansată la finalul lui 2010, ideea de a crea obligaţiuni la nivelul Uniunii pare ca are din ce in ce mai multi adepti. Respinsă in Germania de crestin-democrati, ea are sustinerea socialistilor insa.
Euro-obligaţiunea – emiterea de obligaţiuni europene pentru a înlocui datoria de stat a ţărilor în care aceasta a devenit excesivă, precum în Spania – poate fi unica modalitate de a opri efectul domino pe pieţele datoriilor de stat.
Jean Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, apara într-un articol publicat de Financial Times, ideea creării unei agenţii europene a datoriei – un fel de fond reconvertit pentru stabilizarea financiară europeană (EFSF).
Cum spuneam, posibilele actiuni ale acestui fond ar putea avea drept clienti China si Japonia. Multi se intreaba daca aceasta perspectiva este de bun augur pentru Europa. Altii, sunt mai optimisti si cred ca Asia nu doreşte prăbuşirea monedei euro, si ca explicatia sta in faptul ca prima piata de desfacere a Chinei este "batranul continent".
Oricum, nu mai este mult pana luni, 17 ianuarie, cand Eurogrupul va analiza rezultatul emisiunilor de obligaţiuni din aceste zile. Pana atunci Comisia Europeana va trebui sa ia primele decizii privind armonizarea bugetelor statelor membre care ar trebui sa conduca "spre un guvern economic al UE".
Dupa ce Portugalia a facut rost de cele 1.25 miliarde de euro de care avea nevoie, analistii asteapta insa sa vina randul Italiei si Spaniei sa faca fata crizei datoriilor. La Stampa scrie citat de portalul Presseurope ca potrivit unui studiu realizat de grupul financiar american Citigroup, „moneda euro va supravieţui crizei, chiar dacă nivelul actual al fondului de urgenţă european, de 421 de miliarde de euro, după salvarea Greciei şi a Irlandei, nu va fi suficient pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale Spaniei, dacă va avea nevoie de ajutor la rândul ei".
Pe ce se sprijina aceasta previziune? Pe mana intinsa de Asia, comenteaza mai multe publicatii europene. Saptamana trecuta China si-a trimis vicepremierul in Europa pentru a cumpara titluri de stat spaniole, iar Japonia anunta că va cumpăra 20% din obligatiunile emise de Fondul European de Stabilizare.
Asadar, lansată la finalul lui 2010, ideea de a crea obligaţiuni la nivelul Uniunii pare ca are din ce in ce mai multi adepti. Respinsă in Germania de crestin-democrati, ea are sustinerea socialistilor insa.
Euro-obligaţiunea – emiterea de obligaţiuni europene pentru a înlocui datoria de stat a ţărilor în care aceasta a devenit excesivă, precum în Spania – poate fi unica modalitate de a opri efectul domino pe pieţele datoriilor de stat.
Jean Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, apara într-un articol publicat de Financial Times, ideea creării unei agenţii europene a datoriei – un fel de fond reconvertit pentru stabilizarea financiară europeană (EFSF).
Cum spuneam, posibilele actiuni ale acestui fond ar putea avea drept clienti China si Japonia. Multi se intreaba daca aceasta perspectiva este de bun augur pentru Europa. Altii, sunt mai optimisti si cred ca Asia nu doreşte prăbuşirea monedei euro, si ca explicatia sta in faptul ca prima piata de desfacere a Chinei este "batranul continent".
Oricum, nu mai este mult pana luni, 17 ianuarie, cand Eurogrupul va analiza rezultatul emisiunilor de obligaţiuni din aceste zile. Pana atunci Comisia Europeana va trebui sa ia primele decizii privind armonizarea bugetelor statelor membre care ar trebui sa conduca "spre un guvern economic al UE".
