Marea problemă a Republicii Moldova, alături de criza ei de identitate, este corupția. Politicienii de toate culorile promit să lupte vitejește împotriva acestui flagel, există instituții abilitate, avem specialiști școliți în străinătate, s-au făcut training-uri, s-au cheltuit granturi occidentale, însă fenomenul a proliferat ca într-un film SF, în care cu cât e lovit mai tare (lovit fără discernământ), răul se extinde cu atât mai mult. În ultimele zile suntem martorii unor acțiuni mai decise ale organelor de drept în această privință, acțiuni ce par pe alocuri niște show-uri mediatice, însă problema, orișicum, este adusă mai pregnant în fața opiniei publice.
Scandalul de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, al cărui angajat a fost prins în flagrant luând mită, confirmă abundența de relatări ale presei despre promiscuitatea morală în care se bălăcește respectiva structură, mai ales sub mandatul lui Gheorghe Gorincioi. Fidel servitor al regimului sovietic și, ulterior, al guvernării Voronin, actualul șef al CCA riscă ani grei de detenție, dacă autoritățile vor dori să-i demonstreze vinovăția. Am spus „dacă vor dori”, întrucât comentatori din mass-media au opinat că asistăm la un scenariu cu substrat politic vizând partajarea unor pârghii de influență în sânul actualei puteri.
Preşedintele CCA s-a remarcat în ultimii ani mai ales prin faptul că a patronat scoaterea Televiziunii Române din spațiul informațional al Republicii Moldova. Pretextele abuzive susținute de Gorincioi pentru atingerea acestui țel, modificarea suspectă de opinie a unor membri CCA, care juraseră în ajun că nu-și vor păta obrazul prin săvârșirea unei asemenea ilegalități, comandate de guvernarea comunistă, pentru ca a doua zi să voteze, senin, pentru eliminarea TVR, licențele și frecvențele de emisie atribuite fraudulos unor magnați media – toate aceste isprăvi formează un capitol extins în istoria corupției moldovenești. Indiferent dacă va fi sau nu găsit vinovat Gheorghe Gorincioi pentru cei 9 000 de euro pe care i-ar fi pretins unui agent economic prin intermediul unui subordonat al său de la CCA, aflat în arest preventiv, instituția de supraveghere a Audiovizualului din Moldova este complet compromisă și va trebui reformată din temelii.
Un alt caz de corupție, semnalat în aceste zile, este cel al primarului de Strășeni, prins cu o mită de 4 000 de euro. Având în vedere faptul că acest ales local este membru PLDM, sloganul „Moldova fără sărăcie” este ridiculizat, iată, prin decăderea morală chiar a unora dintre cei chemați să-l pună în aplicare. Corupția descurajează dezvoltarea și competiția economică, erodează structura de rezistență a statului, demolează încrederea cetățenilor în valorile pe care acest stat se întemeiază, pregătindu-i iminenta prăbușire.
Ministerul Justiției, mai nou, este preocupat de parteneriate cu Biserica Ortodoxă, așa încât presa și societatea civilă rămân singurii „câini de pază” ai funcționării corecte a instituțiilor de stat. Puterea e coruptibilă și va genera mereu tentația îmbogățirii necuvenite. Marele aliat al moldovenilor în bătălia împotriva corupției este Europa. Mult mai important decât aderarea în sine este modelul pe care îl alege o națiune, drumul, proiectul, aspirația. Planul de Acțiuni oferit de Bruxelles guvernului de la Chișinău în perspectiva eliminării vizelor conține între alte prevederi esențiale combaterea corupției și asigurarea unei justiții independente. Dacă va dori să rămână în grațiile Occidentului, coaliția liberal-democrată nu va putea ignora aceste exigențe, chiar dacă, la un moment dat, va trebui să lupte cu sine însăși.
