9 februarie 2001
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea)
Despre cazul Ristea Priboi.
Invitat : Nestor Rataş
Cotidianul „Ziua” titrează „Mesaj catastrofal al României către Occident: prigonitorul angajaţilor de la Europa Liberă în fruntea comisiei SIE”. Comentând acest articol, Nestor Rateş remarcă în primul rând că la 11 ani de la revoluţie, Europa Liberă tot nu a primit toate informaţiile despre perioadă când era în vizorul Securităţii.
„Ce se întâmplă acum este absolul incredibil“ – continuă Nestor Rateş – „în Parlamentul României ales în noiembrie 2000 au intrat mai mulţi ofiţeri ai fostei Securităţi, inclusiv doi care au condus acţiunile contra Europei Libere. Despre colonelul Ilie Merce, şeful operaţiunilor „Meliţa” şi „Eterul” , s-a scris pe larg în presă şi în volumul istoricului Mihai Pelin. El este acum deputat PRM. […]
Ristea Priboi, deputat PDSR a fost desemnat să prezidenze Comisia parlamentară de control al Serviciului de Informaţii Externe. SIE este succesorul DIE , în care potrivit ziarului Ziua, d-ul Priboi ar fi fost şeful adjunct al departamentului care se ocupa de postul nostru de radio şi de angajaţii lui.
[…] Nu putem nici confirma, nici infirma din surse proprii informaţia din Ziua.
Dacă este corectă, înseamnă că el s-a ocupat de Europa Liberă într-o perioadă când au fost trimise cărţile bombă unor români din exil, cel puţin unui colaborator al postului nostru de radio, cînd a explodat la sediul Europei Libere din München, bomba pusă de grupul teroristului internaţional Carlos la comanda Securităţii, cînd a fost înjungheat de vreo 28 de ori Emil Georgescu, prezentatorul celui mai popular program, Actualitatea românească, toate acestea întâmplate în 1981 numai.
Ceva mai târziu era agresată Monica Lovinescu, unii dintre noi apăream pe liste ale Interpolului ca posibile ţinte ale unor atacuri teroriste, se făceau încercări de şantajare şi câte altele…”
Faptul că în noul Parlament se află astfel de personaje, arată „foarte prost” în Occident şi ridică semen grave de întrebări.
„…d-ul Priboi este deputat PDSR, al unui PDRS presupus reformat care însă îl plasează într-o funcţie la vedere, probabil în virtutea experienţei acumulate în Departamentul de Informaţii Externe, cum se numea serviciul de spionaj în perioada Ceauşescu. Lucrurile arată prost şi pentru imaginea României ca un potenţial candidat la aderarea la NATO”.
