18 februarie 2001
„Sper că nu este o campanie politică de calomniere”.
Interviul săptămînii.
Redactor: Radu Călin Cristea.
Invitat: Procurorul Gheorghe Mocuța.
Procuror în cadrul secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului general, Gheorghe Mocuţa este un vechi combatant pe baricada luptei împotriva lumii interlope. Fost, pînă de curînd, ministru secretar de stat în Ministerul de Justitie, Gheorghe Mocuţa s-a făcut remarcat printre altele prin iniţierea unui cadru legislativ, vizînd spălarea banilor murdari şi combaterea criminalităţii organizate. Mişcîndu-se într-o lume care, hotarît lucru, nu este una a îngerilor, Gheorghe Mocuţa a fost ţinta unor atacuri venite în special dinspre massmedia, alături îndărătul cărora, afirmă dînsul, s-ar putea unele grupuri de interese, poate politice, poate economice, posibil amîndoua... Un procuror acuză, s-ar putea intitula interviul acestei săptămîni. De fapt, aproape un monolog al unui om al legii care îşi caută dreptatea şi îşi apără onoarea. Despre justitie şi adevar, în discuţia cu procurorul Gheorghe Mocuta, care comentează la început înteţirea suspectă a acuzaţiilor la adresa sa, apărute într-o „anumită parte a presei”.
Gheorghe Mocuţa: Am aceste procese cu jurnalişti care m-au calomniat încă din anul 1997, cînd îndeplineam funcţia de director adjunct în Parchetul General de pe linga Curtea Supremă de Justiţie. Prin vara acestui an au început articole calomnioase împotriva mea pentru că efectuam cercetări care nu au fost pe placul unora, motiv pentru care am fost calomniat în Romania Mare, în Curierul Naţional, în ziarul Libertatea şi de un individ pe care l-am cercetat într-un anumit moment şi care a făcut, de asemenea, afirmaţii calomnioase împotriva mea.
In privinţa ziarului Romania Mare împotriva căruia am făcut plîngere penală pentru ultraj împotriva lui Vadim Tudor, în mod inexplicabil, dosarul a fost ţinut de preşedintele Senatului, domnul Quintus. Aceasta informaţie o am de la domnul Răzvan Dobrescu care a fost preşedintele Comisiei Juridice şi nu mi-am explicat de ce acest dosar nu a fost pus pe rolul plenului Senatului pentru a se aprecia şi pentru a se decide cu privire la ridicarea imunităţii în vederea cercetărilor.
În celelalte dosare s-au pronunţat soluţii de către instanţele de fond, aş vrea sa va spun că în principal, cel care m-a calomniat în ultimii ani a fost un individ condamnat pentru tentativă de omor la 8 ani închisoare, o tentativa de omor pentru care el ispăşeşte o pedeapsă acum în penitenciar şi sigur, dosarul lui a fost la un anumit moment în secţia pe care o conduceam, l-am dat spre soluţionare, unor colegi şi consider că asta e motivul principal al acestor calomnii.
Calomniile acestui individ au fost preluate de ziarul Libertatea şi pot să vă spun că, în fond, pentru că n-au putut justifica de 3 ani de zile afirmaţiile pe care le-au preluat de la acest inculpat, ziarul Libertatea a fost obligat să-mi plătească daune morale de 300 de milioane de lei, iar ziaristul Zaschievici a fost condamnat la o amendă penală.
N-am urmărit trimiterea în judecată a jurnaliştilor, am urmărit numai să-mi apăr onoarea în toate aceste cazuri şi pot să vă spun că în dosarele în care am făcut plîngere, instanţele de fond s-au pronunţat acordîmdu-mi, pînă la aceasta data, cîştig de cauză.
În mod inexplicabil, de aproximativ o lună de zile, apar din nou articole calomniatoare la adresa mea, chiar în ziarul Ziua au fost reluate exact afirmaţiile acestui individ, inculpatul Dinu Stefan, supranumit şi Fane Căpăţînă, trimis în judecată şi condamnat, aşa cum vă spuneam... Aceste declaraţii ale lui s-au referit nu numai la mine, dar şi la alţi procurori care la un anumit moment au avut în lucru dosare privindu-l pe acest inculpat infractor şi pentru mine deja apare suspect şi apare chiar ca o campanie de presă îndreptată împotriva unui fost secretar de stat al Ministerului de Justitie, care nu numai că a deţinut această funcţie dar şi-a apărat onoarea şi în prezent este în posesia unor hotarări de condamnare a celor care l-au calomniat.
Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb, şefii Dumneavoastră, conducerea Parchetului nu are cumva o reacţie, nu simte un impuls să vadă unde este dreptatea, pentru că, presupunînd că acuzaţiile la adresa Dvs s-ar confirma totuşi şi chiar parţial, ar fi lezată nu doar imaginea procurorului Mocuţa ci şi a întregului Parchet, poate chiar a ideii de justiţie în Romania ?
Gh. Mocuţa: Bineînţeles. Exact acelaşi lucru l-am solicitat şi eu domnului Procuror General într-o audienţă, am solicitat să se verifice aceste calomnii care s-au spus la adresa mea, Prin urmare eu am considerat că se duce o campanie de presă împotriva mea pe care la ora actuală nu o pot explica, dar în măsura în care ancheta va evolua. Eu sper (să constat) că nu este o campanie politică şi în măsura în care procurorul general va definitiva cercetările eu o sa-l rog în continuare să publice rezultatele în presă.
Europa Liberă: Tocmai vorbeaţi puţin mai devreme despre demnitatea precedentă pe care ati avut-o, aceea de secretar de stat în ministerul de justitie. Ati ocupat o pozitie ce revenise , prin jocurile algoritmului politic, dacă reţin bine, PNTCD-ului. V-aş întreba, poate punînd degetul pe rană, şi deschizînd un subiect delicat, a devenit mai complicată viaţa Dvs din aceasta cauză? Chiar dacă aţti părăsit postul din minister, unde, dacă ţin bine minte, aţi fost doar detaşat ?
Gh. Mocuţa: Viaţa mea nu s-a complicat pentru că mie nu mi-a fost niciodată ruşine de meseria mea de procuror. Eu am făcut Facultatea de drept pentru a deveni procuror şi aşa cum spuneţi şi aţi precizat, eu am îndeplinit o demnitate publică prin detaşare, prin urmare calitatea mea de magistrat, procuror în parchetul General, s-a menţinut pe toată aceasta perioadă şi tot timpul eu ştiam că la încetarea mandatului voi reveni pe schema Parchetului General, aşa cum s-a şi întimplat. Am revenit în activitatea mea, sunt procuror aici. Nu este o activitate care sa-mi displacă. Imi fac meseria şi schimbarea de care vorbim a fost o schimbare firească, ca urmare a schimbărilor politice care au avut loc la sfîrşitul anului trecut.
Europa Liberă: Anumite dosare par să fie revizuite. Ministerul justiţiei, prin ministrul Rodica Stănoiu a exprimat unele dubii privind încadrarea juridică a faptei lui Miron Cozma, iar avocaţii acestuia sunt foarte încrezători că procurorul General va promova un recurs în anulare în acest caz. Actualul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, împreuna cu domnii Fruntelată şi Ungheanu au fost scoşi de sub urmărire penală în dosarul albumului cu „Eterna şi fascinanta Romanie”, asta deşi, se scria în toată presa de la Bucuresti, cu luni în urmă, domnul Hrebenciuc ar fi semnat un document oficial într-o calitate pe care nu o mai deţinea. De asemenea, se rediscută dosarul implicării generalilor Chiţac şi Stănculescu în evenimentele din decembrie 1989. Vă propun să ne oprim aici. Cum vă explicaţi faptul că atăt de repede unele dosare au cunoscut evoluţii atît de neaşteptate ?
Gh. Mocuţa: În primul rînd, în privinţa dosarului lui Miron Cozma nu cred că se va putea promova un recurs în anulare şi nu cred că Tribunalul Suprem, Curtea Supremă de Justiţie se va pronunţa în acest dosar prin punerea în libertate a inculpatului, pentru că, deşi pedeapsa este cam mare, eu aş fi dat o pedeapsă mai mică în cazul lui Miron Cozma, faptele săvîrşite de el sunt evidente, subminarea puterii de stat în dosarul lui Miron Cozma este probată, ea este „ca la carte” dacă vreţi, o găsiţi şi în cursul profesorului Oancea explicată exact aşa cum s-a şi petrecut, şi fapta săvîrşită de el şi alţii, care a fost încadrată la subminarea puterii de stat a şi dus la schimbarea guvernului Roman din acea perioadă, motiv pentru care, aşa cum s-au respins mai multe cereri ale apărării lui Cozma, eu cred că şi acestea vor fi respinse. Este părerea mea personală.
În legătură cu dosarul lui Stănculescu şi Chiţac, sigur că faptul că s-a dat o soluţie de suspendare pentru a analiza oportunitatea unui recurs în anulare, nu înseamnă că, neapărat, ne aflăm şi în prezenţa unei soluţii. Personal însă cred că se va stîrni o mare nemulţumire în rîndul revoluţionarilor care, după ştiinţa mea, la cererea lor, Ministerul de Finanţe a virat aproximativ 50 de miliarde Ministerului Apărarii Naţionale tocmai pentru a despăgubi aceşti revoluţionari. O astfel de suspendare sigur încetează şi posibilitatea dezdăunării părţilor vătămate care, cred eu, ar nemulţumi foarte mult pe revoluţionarii îndreptăţiţi, potrivit sentinţei care s-a pronunţat.
În privinţa dosarului lui Hrebenciuc am citit în presă că s-a dat soluţie de neurmărire penală dar soluţia s-a dat, din cîte am reţinut eu, din luna decembrie. Este adevărat şi eu am văzut nişte hîrtii pe care Hrebenciuc a semnat atunci cînd nu mai avea calitatea, aşa cum Dvs spuneţi că a relatat şi presa şi nu ştiu acum motivele care au fost avute în vedere atunci cînd s-a dat aceasta soluţie.
