In multe tari occidentale – intr-o majoritate, de fapt - militarii si unii functionari publici sunt privilegiati in materie de pensii si beneficii ulterioare iesirii la pensie. In Franta, de pilda, unde in urma reformei legii pensiilor e nevoie de 40 de ani de cotizatii la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completa, un militar poate iesi la pensie dupa numai 15 ani de serviciu. Sigur, pensia unui subofiter care se retrage dupa numai 15 ani de activitate este foarte mica pentru occident, plasandu-se sub bara de 1000 de euro pe luna, insa “pensionarul” militar francez poate cumula asta cu o activitate suplimentara. El se poate angaja cu contract oriunde doreste, dupa iesirea la pensie, cumulandu-si astfel veniturile. Situatia este insa valabila numai in cazul subofiterilor. Gradele superioare trebuie sa cotizeze 25 de ani pentru a iesi la pensie si, dat fiind ca pensia unui colonel francez poate ajunge la 3000 de euro, ofiterii nu au voie sa cumuleze asta cu o noua slujba.
In principiu, Uniunea Europeana nu intervine in felul in care sunt calculate pensiile militarilor, si nici ale functionarilor publici in general, toate acestea tinand de ceea ce se numeste in jargon european “subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecarui stat de a-si rezerva anumite sectoare ale legislatiei fara ca aceasta sa trebuiasca sa fie armonizata la nivel national. UE poate interveni numai acolo unde constata anumite discriminari, ceea ce a facut recent in Grecia. Acum doi ani, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avertizat Grecia ca practica o forma de discriminare permitand femeilor care lucreaza in fortele armate sa iasa mai devreme la pensie decat barbatii.
In majoritatea tarilor occidentale, chiar si sotia unui militar are, la randul ei, dreptul la o pensie, sub anumite conditii. In unele tari, cei doi trebuie sa fi fost casatoriti cel putin 10 ani pentru ca sotia sa poata primi o pensie. Mai mult, in caz de divort dupa iesirea la pensie, tribunalul ii poate acorda sotiei despartite o parte din pensia militarului. In general – desi calculul poate varia de la un stat la altul -, sotia primeste jumatate din pensia calculata pentru numarul de luni in care cei doi au fost casatoriti.
Pensiile speciale sint asadar o prerogativa nationala, care ramane in afara legislatiei europene.
In principiu, Uniunea Europeana nu intervine in felul in care sunt calculate pensiile militarilor, si nici ale functionarilor publici in general, toate acestea tinand de ceea ce se numeste in jargon european “subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecarui stat de a-si rezerva anumite sectoare ale legislatiei fara ca aceasta sa trebuiasca sa fie armonizata la nivel national. UE poate interveni numai acolo unde constata anumite discriminari, ceea ce a facut recent in Grecia. Acum doi ani, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avertizat Grecia ca practica o forma de discriminare permitand femeilor care lucreaza in fortele armate sa iasa mai devreme la pensie decat barbatii.
In majoritatea tarilor occidentale, chiar si sotia unui militar are, la randul ei, dreptul la o pensie, sub anumite conditii. In unele tari, cei doi trebuie sa fi fost casatoriti cel putin 10 ani pentru ca sotia sa poata primi o pensie. Mai mult, in caz de divort dupa iesirea la pensie, tribunalul ii poate acorda sotiei despartite o parte din pensia militarului. In general – desi calculul poate varia de la un stat la altul -, sotia primeste jumatate din pensia calculata pentru numarul de luni in care cei doi au fost casatoriti.
Pensiile speciale sint asadar o prerogativa nationala, care ramane in afara legislatiei europene.
