O serie de ţări sudice ale Uniunii Europene cer ca Uniunea să reducă fondurile destinate vecinilor estici pentru a putea ajuta mai mult ţările de peste Mediterană cuprinse de revolte populare faţă de liderii autoritari. Conduse de Franţa, membrele sudice ale Uniunii Europene spun că ţările incluse în proiectul Uniunea pentru Mediterană merită acum mai mulţi bani decât cele din Parteneriatul Estic.
Propunerea semnată de Franţa, Spania, Ciprul, Grecia, Malta şi Slovenia s-a aflat luni pe agenda unei întâlniri a miniştrilor europeni de externe la Bruxelles.
Într-o declaraţie făcută Europei Libere după întâlnire, ministrul suedez de externe Carl Bildt, unul din autorii Parteneriatului Estic, a spus că împărţirea fondurilor va depinde de capacitatea de absorbţie în ţările beneficiare.
Ministrul suedez a spus că ţările sudice ale Uniunii Europene cer de fiecare dată ca două treimi din banii destinaţi vecinătăţii să meargă peste Mediterană şi numai o treime spre est. „Noi însă le spunem că nu avem un mecanism real pentru aceasta. Totul depinde de mecanismul de absorbţie”, a declarat Carl Bild.
Ţările sudice conduse de Franţa argumentează că pachetul financiar prevăzut de Uniunea Europeană pentru întărirea relaţiilor cu vecinătatea trebuie revăzut în lumina evenimentelor curente de peste Mediterană, unde au loc „mişcări populare profunde pentru reforme politice, economice şi sociale”.
Într-o scrisoare adresată pe 16 februarie şefei politicii externe europene Catherine Ashton, cele cinci semnatare spun că în acest pachet ar exista „asimetrii” şi „disparităţi” care ar favoriza estul şi care ar fi astăzi greu de justificat.
Într-o analiză ataşată scrisorii şi publicată de revista online EUobserver, autorii spun că Uniunea Europeană cheltuieşte în Egipt prin Politica Europeană de Vecinătate numai 1,8 euro pe cap de locuitor, faţă de 25 de euro în Moldova – calcule care se bazează pe bugetul de 12 miliarde de euro prevăzut pentru perioada 2007 – 2013.
Analistul Nicu Popescu de la Consiliul European pentru Politica Externă este citat, însă, de EUobserver, spunând că Franţa practică un joc al cifrelor, ascunzând că teritoriile palestiniene sunt cel mai mare beneficiar al fondurilor europene pe cap de locuitor iar sudul şi aşa atrage două treimi din totalul ajutoarelor.
Scrisoarea celor cinci apare în contextul amânării unui summit al Parteneriatului Estic care fusese prevăzut iniţial pentru luna mai. Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a fost nevoită să-l amâne din cauză că Franţa a planificat pentru aceeaşi dată un summit al grupului G 20.
În declaraţia făcută luni Europei Libere, ministrul suedez de externe Carl Bildt a spus că amânarea nu poartă conotaţii negative. Bild a spus că summit-ul va avea loc în perioada preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene, în jumătatea a doua a anului şi a reamintit că Polonia, la fel ca Suedia, este unul din părinţii Parteneriatului Estic.
Nu a fost făcută publică deocamdată vreo decizie privind reîmpărţirea fondurilor destinate vecinătăţii europene. Între timp, este aşteptat un raport major de reevaluare a Politicii Europene de Vecinătate, pe care comisarul european pentru extindere Stefan Fuele se pregăteşte să-l dea publicităţii în luna aprilie.
