Agenţiile guvernamentale americane, ca şi din alte ţări lovite de criză, se străduiesc să-şi reducă bugetele. Chiar dacă nu este afectat în aceeaşi măsură ca alte ministere, Departamentul de Stat, care se ocupă de politica externă, a fost chemat şi el să strângă cureaua, inclusiv în ce priveşte asistenţa pentru ţările în tranziţie.
Potrivit relatării corespondentului nostru la Washington Richard Solash, una din schimbări este reducerea cu 115 milioane de dolari a asistenţei financiare americane pentru fostele ţări comuniste – în scopul eliberării de fonduri destinate Irakului, Afganistanului şi Pakistanului.
În ciuda micşorării ajutoarelor pentru ţările din Asia Centrală şi din Caucaz, Georgia, aliat de nădejde al Statelor Unite, ar urma să primească totuşi 67 de milioane de dolari în asistenţă civilă. În proiectul de buget aprobat de secretarul de stat Hillary Clinton se spune că asistenţa pentru georgieni are rostul de a-i ajuta „să continue dezvoltarea instituţională şi democratică în urma conflictului din august 2008 cu Rusia”.
În ultimii ani, la Washington, unii au criticat administraţia Obama pentru că nu ajută destul Georgia în timp ce-şi relansează sau „resetează” relaţiile cu Moscova. Lincoln Mitchell, expert în problemele Caucazului la universitatea americană Columbia, spune că, în regiunea ei, Georgia se află într-o poziţie dificilă, pentru că nu are surse de venit ca Azerbaidjanul, de pildă, care are petrol şi mai trage şi ponoasele unei relaţii tensionate cu Rusia, spre deosebire, de exemplu, de Armenia. „Aşa că Georgia trebuie să primească bani de undeva”, spune Mitchell, adăugând că Statele Unite, cu o sumă relativ mică pentru ele, pot ajuta mult Georgia şi implicit întreaga ei regiune.
Expertul new-yorkez crede că reducerea ajutorului american pentru Azerbaidjan, cu 25% , nu va enerva prea tare conducerea de la Baku. Mitchell spune că liderii azeri se tem acum cel mai mult de eventuala influenţă asupra ţării lor a revoltelor din alte ţări musulmane, iar ceea ce aşteaptă ei de la Statele Unite este sprijin politic, mai degrabă decât bani – mai ales că graţie petrolului, guvernul azer nu este tocmai sărac.
În textul propunerii de buget de la Departamentul de stat se arată că în Eurasia, priorităţile vor fi în următorul an fiscal Georgia, urmată de Moldova şi Ucraina, despre care se spune că trebuie ajutate să-şi îmbunătăţească guvernarea, să-şi reducă dependenţa energetică şi să găsească noi pieţe de export.
Rusia ar urma să primească 50 de milioane de dolari, mai puţin decât Georgia, Ucraina sau Kazahstan, iar ajutorul ar urma să fie dirijat mai ales spre societatea civilă.
Într-o oglindire a schimbărilor de priorităţi în diplomaţia americană, propunerea de buget prevede peste un miliard şi jumătate de dolari pentru Afganistan şi aproape la fel de mult pentru Pakistan.
Iar pe fondul ultimelor evoluţii din ţările arabe, Departamentul de Stat intenţionează să acorde Egiptului, de exemplu, un sfert de miliard de dolari, adică cam cât dă tuturor ţărilor din Asia Centrală, la un loc.
Potrivit relatării corespondentului nostru la Washington Richard Solash, una din schimbări este reducerea cu 115 milioane de dolari a asistenţei financiare americane pentru fostele ţări comuniste – în scopul eliberării de fonduri destinate Irakului, Afganistanului şi Pakistanului.
În ciuda micşorării ajutoarelor pentru ţările din Asia Centrală şi din Caucaz, Georgia, aliat de nădejde al Statelor Unite, ar urma să primească totuşi 67 de milioane de dolari în asistenţă civilă. În proiectul de buget aprobat de secretarul de stat Hillary Clinton se spune că asistenţa pentru georgieni are rostul de a-i ajuta „să continue dezvoltarea instituţională şi democratică în urma conflictului din august 2008 cu Rusia”.
În ultimii ani, la Washington, unii au criticat administraţia Obama pentru că nu ajută destul Georgia în timp ce-şi relansează sau „resetează” relaţiile cu Moscova. Lincoln Mitchell, expert în problemele Caucazului la universitatea americană Columbia, spune că, în regiunea ei, Georgia se află într-o poziţie dificilă, pentru că nu are surse de venit ca Azerbaidjanul, de pildă, care are petrol şi mai trage şi ponoasele unei relaţii tensionate cu Rusia, spre deosebire, de exemplu, de Armenia. „Aşa că Georgia trebuie să primească bani de undeva”, spune Mitchell, adăugând că Statele Unite, cu o sumă relativ mică pentru ele, pot ajuta mult Georgia şi implicit întreaga ei regiune.
Expertul new-yorkez crede că reducerea ajutorului american pentru Azerbaidjan, cu 25% , nu va enerva prea tare conducerea de la Baku. Mitchell spune că liderii azeri se tem acum cel mai mult de eventuala influenţă asupra ţării lor a revoltelor din alte ţări musulmane, iar ceea ce aşteaptă ei de la Statele Unite este sprijin politic, mai degrabă decât bani – mai ales că graţie petrolului, guvernul azer nu este tocmai sărac.
În textul propunerii de buget de la Departamentul de stat se arată că în Eurasia, priorităţile vor fi în următorul an fiscal Georgia, urmată de Moldova şi Ucraina, despre care se spune că trebuie ajutate să-şi îmbunătăţească guvernarea, să-şi reducă dependenţa energetică şi să găsească noi pieţe de export.
Rusia ar urma să primească 50 de milioane de dolari, mai puţin decât Georgia, Ucraina sau Kazahstan, iar ajutorul ar urma să fie dirijat mai ales spre societatea civilă.
Într-o oglindire a schimbărilor de priorităţi în diplomaţia americană, propunerea de buget prevede peste un miliard şi jumătate de dolari pentru Afganistan şi aproape la fel de mult pentru Pakistan.
Iar pe fondul ultimelor evoluţii din ţările arabe, Departamentul de Stat intenţionează să acorde Egiptului, de exemplu, un sfert de miliard de dolari, adică cam cât dă tuturor ţărilor din Asia Centrală, la un loc.
