Sprijinul occidental puternic de care se bucură acum Republica Moldova ar putea să dea roade şi în procesul reglementării transnistrene, unde de mai mulţi ani se bate pasul pe loc, dacă autorităţile de la Chişinău vor pune la punct o strategie clară de rezolvare a conflictului. Experţii de la Asociaţia pentru Politică Externă au venit astăzi cu mai multe recomandări, urmare a recentelor vizite la Chişinău a înaltului reprezentatnt pentru politica externă şi de securitate a UE, Catherine Ashton, şi a vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă crede că procesul reglementării transnistrene are nevoie acum să fie împrospătat cu noi idei, cu iniţiative, mai ales din partea autorităţilor moldovene, care să valorifice la maximum potenţialul partenerilor săi occidentali. Spre exemplu, Victor Chirilă crede că asistenţa Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană, - ca măsură de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, - ar trebui regândită, pentru că s-a dovedit a fi ineficientă, în ultimii 5 ani în care negocierile asupra statutului regiunii aşa şi nu au putut fi reluate.
Victor Chirilă: „Cazul Vardanean, cazul Cazac şi provocările care au loc în Zona de securitate sunt nişte tendinţe care trebuie să trezească anumite întrebări, atât la Chişinău, cât şi la Bruxelles, cu privire la impactul şi randamentul asistenţei pe care UE o acordă regiunii transnistrene. Această asistenţă suferă de anumite deficienţe. În primul rând, nu există o viziune structurată sau o politică bine coordonată de acordare a acestei asistenţe. Credem că o astfel de politică trebuie să aibă la bază nişte obiective clare, pe care atât Moldova, cât şi UE, împrenă, vor să le atingă”.
În acest context, Asociaţia pentru Politică Externă recomandă autorităţilor Republicii Moldova să dea un conţinut concret parteneriatului strategic anunţat cu Statele Unite pe toate dimensiunile: politică, regională, economică şi culturală. Iar în relaţia cu Uniunea Europeană, să solicite ca asistenţa către regiunea transnistreană, care în următorii ani va atinge 15 procente din întreaga asistenţă oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova, să fie oferită într-un pachet unic şi să fie condiţionată de respectarea de către Tiraspol a unor principii şi valori democratice, cu mecanisme clare de livrare şi monitorizare a acestei asistenţe.
Victor Chirilă: „În raport cu regiunea transnistreană să spună accentul pe demararea negocierilor oficiale. Accent la fel de important trebuie să fie pus pe schimbările calitative în regiunea transnistreană. Schimbări calitative care să vizeze viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, instituţiile care le reprezintă interesele în această regiune, chiar dacă ele nu sunt recunoscute actualmente de Republica Moldova. Dar, odată ce aceste schimbări vor surveni la nivel local, fără îndoială că ele se vor reflecta şi în atitudinea reprezentanţilor administraţiilor centrale de la Tiraspol. Or, aceste accente trebuie să fie puse în pachetul de asistenţă pe care UE şi Republica Moldova trebuie să-l elaboreze într-un viitor apropiat”.
Victor Chirilă spune că situaţia internă din Transnistria e de aşa natură că nu ar trebui să ne aşteptăm la un progres serios în negocierile privind statutul regiunii în viitorul apropiat. În opinia sa însă este important ca dialogul, chiar şi neoficial, să continue, ca şi promovarea unor măsuri reale de încredere, singurele ce ar putea pregăti terenul unei soluţii durabile a conflictului.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă crede că procesul reglementării transnistrene are nevoie acum să fie împrospătat cu noi idei, cu iniţiative, mai ales din partea autorităţilor moldovene, care să valorifice la maximum potenţialul partenerilor săi occidentali. Spre exemplu, Victor Chirilă crede că asistenţa Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană, - ca măsură de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, - ar trebui regândită, pentru că s-a dovedit a fi ineficientă, în ultimii 5 ani în care negocierile asupra statutului regiunii aşa şi nu au putut fi reluate.
Victor Chirilă: „Cazul Vardanean, cazul Cazac şi provocările care au loc în Zona de securitate sunt nişte tendinţe care trebuie să trezească anumite întrebări, atât la Chişinău, cât şi la Bruxelles, cu privire la impactul şi randamentul asistenţei pe care UE o acordă regiunii transnistrene. Această asistenţă suferă de anumite deficienţe. În primul rând, nu există o viziune structurată sau o politică bine coordonată de acordare a acestei asistenţe. Credem că o astfel de politică trebuie să aibă la bază nişte obiective clare, pe care atât Moldova, cât şi UE, împrenă, vor să le atingă”.
În acest context, Asociaţia pentru Politică Externă recomandă autorităţilor Republicii Moldova să dea un conţinut concret parteneriatului strategic anunţat cu Statele Unite pe toate dimensiunile: politică, regională, economică şi culturală. Iar în relaţia cu Uniunea Europeană, să solicite ca asistenţa către regiunea transnistreană, care în următorii ani va atinge 15 procente din întreaga asistenţă oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova, să fie oferită într-un pachet unic şi să fie condiţionată de respectarea de către Tiraspol a unor principii şi valori democratice, cu mecanisme clare de livrare şi monitorizare a acestei asistenţe.
Victor Chirilă: „În raport cu regiunea transnistreană să spună accentul pe demararea negocierilor oficiale. Accent la fel de important trebuie să fie pus pe schimbările calitative în regiunea transnistreană. Schimbări calitative care să vizeze viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, instituţiile care le reprezintă interesele în această regiune, chiar dacă ele nu sunt recunoscute actualmente de Republica Moldova. Dar, odată ce aceste schimbări vor surveni la nivel local, fără îndoială că ele se vor reflecta şi în atitudinea reprezentanţilor administraţiilor centrale de la Tiraspol. Or, aceste accente trebuie să fie puse în pachetul de asistenţă pe care UE şi Republica Moldova trebuie să-l elaboreze într-un viitor apropiat”.
Victor Chirilă spune că situaţia internă din Transnistria e de aşa natură că nu ar trebui să ne aşteptăm la un progres serios în negocierile privind statutul regiunii în viitorul apropiat. În opinia sa însă este important ca dialogul, chiar şi neoficial, să continue, ca şi promovarea unor măsuri reale de încredere, singurele ce ar putea pregăti terenul unei soluţii durabile a conflictului.
