Un grup de analişti din Ucraina, România şi Moldova cercetează de mai mulţi ani cum este percepută Rusia în ţările lor. Astăzi ei au prezentat un nou studiu la Chişinău, iar Valentina Ursu l-a întrebat pe unul din autori, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor din Romania, Iulian Chifu care sunt principalele concluzii.
Europa Liberă: Câtă influenţă are Rusia în această zonă?
Iulian Chifu: „Rusia are influenţa pe care vrem să le-o dăm.”
Europa Liberă: Şi cât interes?
Iulian Chifu: „În privinţa României, povestea este relativ de ignorare reciprocă. Există interese comerciale, există interese economice. E normal, dacă Federaţia Rusă consideră că singurii săi parteneri sunt Statele Unite şi ţările mari din Europa, e normal să considere România un actor mai puţin relevant. De asemenea, faţă de România Federaţia Rusă nu a făcut ceea ce a făcut deja cu Polonia, respectiv, recunoaşterea masacrului de la Katyn, un eveniment simbolic, o recunoaştere a unui eveniment istoric, care de fapt face ca cele două părţi să fie dezbinate. Acest lucru nu s-a petrecut în ceea ce priveşte România. Era natural să arate aşa. În ceea ce priveşte Republica Moldova şi Ucraina, influenţa este cea pe care cele două ţări le oferă, în special, evident la nivelul conducerii celor două ţări. Cu cât statul este mai puternic şi mai solid, şi mai serios, şi îşi consolidează instrumentele, şi mai democratic, şi are capacităţi de a reacţiona, cu atât evident că influenţa nu poate fi atât de mare. Cu cât dorinţa, doleanţa, deschiderea sau chiar oferirea unor avantaje Federaţiei Ruse pe propriul teritoriu este mai mare, cu atât şi influenţa creşte. Şi putem să vedem aceste lucruri şi prin schimbările de Guvern, şi la Chişinău, şi în Ucraina, şi prin gesturile pe care le fac anumiţi guvernanţi, când vorbim despre guvernările de coaliţie – unele fac deschideri spre o creştere a influenţei, altele din contra, limitează acest impact. E important şi aici este susţinerea generală a independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale a tuturor statelor euroatlantice ca să citez chiar din declaraţia finală a summitului NATO de la Lisabona. Acest lucru este important, statalitatea este apărată mult mai mult la nivel Euro Atlantic decât este apărată nu dese ori chiar în ţările de care vorbim.”
Europa Liberă: Şi dacă Moscova nu a putut pune piedici României pentru a adera la spaţiul Euro Atlantic, pentru relaţia Kremlinului cu Chişinăul şi cu Kievul ar fi mai complicat?
Iulian Chifu: „Deja discutăm de o altă Federaţie Rusă. O Federaţie Rusă exista şi funcţiona în anii 97 sub Elţin, o altă Federaţie Rusă în anii 2002-2004, când am avut integrarea europeană, euro atlantică a României şi Bulgariei, despre o altă Rusie vorbim astăzi, în 2011 şi despre o cu totul alta vom vorbi în 2013-2014. Cu certitudine, după alegerile din 2012 deja lucrurile vor apărea pe cu totul altă balanţă.”
Europa Liberă: Deci, nu va putea pune piedică nici Moldovei, nici Ucrainei pe calea eurointegrării?
Iulian Chifu: „Depinde de voinţa internă, şi de statalitate, şi de consolidarea statalităţii în cele două ţări.”
Europa Liberă: De ce e bine de avut relaţii bune cu Moscova?
Iulian Chifu: „Există relaţii comerciale, există relaţii economice. În nici un caz nu se pune problema unor relaţii proaste cu Moscova.”
Europa Liberă: Dar credeţi, că politicul nu e legat de economic?
Iulian Chifu: „Desigur că este legat. Motiv pentru care vă explicam din ce cauză nu trebuie să existe relaţii tensionate cu Rusia. Evident, că fiecare stat îşi apără interesele – în primul rând suveranitatea, în primul rând independenţa, în primul rând libertatea lor de mişcare pe plan internaţional, libertatea lor de a alege aliaţii, de a-şi alege soluţiile de securitate, soluţiile de prosperitate. Astea sunt soluţii care ţin de statul respectiv. În momentul când un stat abdică de la asemenea lucruri, evident că este un spaţiu pe care Federaţia Rusă îl va ocupa imediat.”
Europa Liberă: Poate Moscova trimite securitate către această zonă?
Iulian Chifu: „Moscova a avut ocazia în diferite reprize să ofere ceva acestei regiuni. Proiectul CSI, lansat în anii 91 s-a dovedit a fi inconsistent şi s-a dovedit, că în ciuda multelor documente adoptate, foarte puţine au fost aplicate. De obicei, cele care erau utilizate de către Moscova. Atunci când erau utilizate aceleaşi documente de alte state, ele nu mai aveau nici o relevanţă. Deci lucrurile evoluează în acest sens.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam, dacă poate produce securitate pentru această regiune?
Iulian Chifu: „Au fost asemenea oferte.”
Europa Liberă: Acum.
Iulian Chifu: „Ele nu au fost consistene. Astăzi cu atât mai puţin. Noua variantă de securitate în Europa revizionistă a Federaţiei Ruse nu are cum să dea decât fiori tuturor statelor independente, tuturor statelor suverane.”
Europa Liberă: Şi atunci ne putem aştepta la o soluţionare a conflictului transnistrean, unde Moscova are un rol foarte important?
Iulian Chifu: „O eventuală soluţionare a conflictului transnistrean nu este de evaluat în următoarea perioadă pe termen mediu. În momentul de faţă suntem pe un spaţiu mai degrabă confruntaţional. Se închide şi o anumită perioadă de resetare a relaţiilor. Practic fiecare dintre părţi a reuşit să-şi valideze tot ce putea să valorifice. În momentul de faţă cred că intrăm într-o nouă arie, în care relaţiile nu vor permite o soluţionare rapidă a conflictului din Transnistria. Aşteptăm şi alegerile din toamnă şi vedem, că poate din interior în Transnistria se vor produce suficiente modificări pentru a crea masa critică să permită o mişcare înainte. Dar în nici un caz nu putem vorbi de o soluţionare peste noapte.”
Europa Liberă: Câtă influenţă are Rusia în această zonă?
Iulian Chifu: „Rusia are influenţa pe care vrem să le-o dăm.”
Europa Liberă: Şi cât interes?
Iulian Chifu: „În privinţa României, povestea este relativ de ignorare reciprocă. Există interese comerciale, există interese economice. E normal, dacă Federaţia Rusă consideră că singurii săi parteneri sunt Statele Unite şi ţările mari din Europa, e normal să considere România un actor mai puţin relevant. De asemenea, faţă de România Federaţia Rusă nu a făcut ceea ce a făcut deja cu Polonia, respectiv, recunoaşterea masacrului de la Katyn, un eveniment simbolic, o recunoaştere a unui eveniment istoric, care de fapt face ca cele două părţi să fie dezbinate. Acest lucru nu s-a petrecut în ceea ce priveşte România. Era natural să arate aşa. În ceea ce priveşte Republica Moldova şi Ucraina, influenţa este cea pe care cele două ţări le oferă, în special, evident la nivelul conducerii celor două ţări. Cu cât statul este mai puternic şi mai solid, şi mai serios, şi îşi consolidează instrumentele, şi mai democratic, şi are capacităţi de a reacţiona, cu atât evident că influenţa nu poate fi atât de mare. Cu cât dorinţa, doleanţa, deschiderea sau chiar oferirea unor avantaje Federaţiei Ruse pe propriul teritoriu este mai mare, cu atât şi influenţa creşte. Şi putem să vedem aceste lucruri şi prin schimbările de Guvern, şi la Chişinău, şi în Ucraina, şi prin gesturile pe care le fac anumiţi guvernanţi, când vorbim despre guvernările de coaliţie – unele fac deschideri spre o creştere a influenţei, altele din contra, limitează acest impact. E important şi aici este susţinerea generală a independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale a tuturor statelor euroatlantice ca să citez chiar din declaraţia finală a summitului NATO de la Lisabona. Acest lucru este important, statalitatea este apărată mult mai mult la nivel Euro Atlantic decât este apărată nu dese ori chiar în ţările de care vorbim.”
După 2012 vom vorbi despre o Rusie total diferită.
Europa Liberă: Şi dacă Moscova nu a putut pune piedici României pentru a adera la spaţiul Euro Atlantic, pentru relaţia Kremlinului cu Chişinăul şi cu Kievul ar fi mai complicat?
Iulian Chifu: „Deja discutăm de o altă Federaţie Rusă. O Federaţie Rusă exista şi funcţiona în anii 97 sub Elţin, o altă Federaţie Rusă în anii 2002-2004, când am avut integrarea europeană, euro atlantică a României şi Bulgariei, despre o altă Rusie vorbim astăzi, în 2011 şi despre o cu totul alta vom vorbi în 2013-2014. Cu certitudine, după alegerile din 2012 deja lucrurile vor apărea pe cu totul altă balanţă.”
Europa Liberă: Deci, nu va putea pune piedică nici Moldovei, nici Ucrainei pe calea eurointegrării?
Iulian Chifu: „Depinde de voinţa internă, şi de statalitate, şi de consolidarea statalităţii în cele două ţări.”
Europa Liberă: De ce e bine de avut relaţii bune cu Moscova?
Iulian Chifu: „Există relaţii comerciale, există relaţii economice. În nici un caz nu se pune problema unor relaţii proaste cu Moscova.”
Europa Liberă: Dar credeţi, că politicul nu e legat de economic?
Iulian Chifu: „Desigur că este legat. Motiv pentru care vă explicam din ce cauză nu trebuie să existe relaţii tensionate cu Rusia. Evident, că fiecare stat îşi apără interesele – în primul rând suveranitatea, în primul rând independenţa, în primul rând libertatea lor de mişcare pe plan internaţional, libertatea lor de a alege aliaţii, de a-şi alege soluţiile de securitate, soluţiile de prosperitate. Astea sunt soluţii care ţin de statul respectiv. În momentul când un stat abdică de la asemenea lucruri, evident că este un spaţiu pe care Federaţia Rusă îl va ocupa imediat.”
Europa Liberă: Poate Moscova trimite securitate către această zonă?
Iulian Chifu: „Moscova a avut ocazia în diferite reprize să ofere ceva acestei regiuni. Proiectul CSI, lansat în anii 91 s-a dovedit a fi inconsistent şi s-a dovedit, că în ciuda multelor documente adoptate, foarte puţine au fost aplicate. De obicei, cele care erau utilizate de către Moscova. Atunci când erau utilizate aceleaşi documente de alte state, ele nu mai aveau nici o relevanţă. Deci lucrurile evoluează în acest sens.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam, dacă poate produce securitate pentru această regiune?
Iulian Chifu: „Au fost asemenea oferte.”
Europa Liberă: Acum.
Iulian Chifu: „Ele nu au fost consistene. Astăzi cu atât mai puţin. Noua variantă de securitate în Europa revizionistă a Federaţiei Ruse nu are cum să dea decât fiori tuturor statelor independente, tuturor statelor suverane.”
Europa Liberă: Şi atunci ne putem aştepta la o soluţionare a conflictului transnistrean, unde Moscova are un rol foarte important?
Iulian Chifu: „O eventuală soluţionare a conflictului transnistrean nu este de evaluat în următoarea perioadă pe termen mediu. În momentul de faţă suntem pe un spaţiu mai degrabă confruntaţional. Se închide şi o anumită perioadă de resetare a relaţiilor. Practic fiecare dintre părţi a reuşit să-şi valideze tot ce putea să valorifice. În momentul de faţă cred că intrăm într-o nouă arie, în care relaţiile nu vor permite o soluţionare rapidă a conflictului din Transnistria. Aşteptăm şi alegerile din toamnă şi vedem, că poate din interior în Transnistria se vor produce suficiente modificări pentru a crea masa critică să permită o mişcare înainte. Dar în nici un caz nu putem vorbi de o soluţionare peste noapte.”
