14 mai 2001
Ora Moldovei.
Premierul Vasile Tarlev la Bruxelles.
Dan Ionescu: Primul ministru Vasile Tarlev a plecat astăzi la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea Consiliului de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Vasile Tarlev declara cu acest prilej, că ar dori să vadă relaţiile cu Uniunea Europeană mai intense, decât cele pe care le-au avut fostele guvernări. Să nu uităm, însă, că oficialii de la Chişinău cu alte ocazii nu uitau să sublinieze, că partenerul strategic al Republicii Moldova este şi trebuie să rămână Rusia şi Comunitatea Statelor Independente. Amănunte de la Lina Grîu.
O delegaţie a Republicii Moldova, condusă de primul ministru Vasile Tarlev, a plecat astăzi la Bruxelles, unde va participa la cea de a treia şedinţă a Consiliului de cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, desfăşurată în cadrul Acordului de parteneriat şi cooperare. Şedinţa Consiliului de cooperare va avea loc la 15 mai.
La Bruxelles primul ministru va avea întâlniri bilaterale cu comisarul european pentru relaţii externe, Christopher Patten, cu înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi de securitate comunitară, Javier Solana, precum şi cu lordul George Robertson, secretar general NATO. La aceste întrevederi partea moldovenească va fi solicitată să-şi expună poziţia în raport cu extinderea Uniunii Europene şi a NATO.
La plecarea de pe Aeroportul Chişinău, Vasile Tarlev a declarat, că scopul major al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană şi că relaţiile bilaterale au nevoie de un nou impuls.
Vasile Tarlev: „Noi avem un set de documente, avem un set de propuneri la concret pentru ca Moldova pe viitor să nu fie pur şi simplu un consultant, sau un spectator, dar noi avem un scop bine determinat de cooperare cu Uniunea Europeană, ca să nu fixăm, sau să batem, cum vorbim noi, hotarele pe careva râu sau maluri ale râului, pe care-l ştim noi, de unde deja vorbeşte toată lumea că aici va fi hotarele Uniunii Europene.
Noi dorim ca să ne întoarcem la discuţia Acordului de cooperare. Suntem limitaţi în acest acord, fiindcă sunt câteva puncte de restricţii, prin care suntem impuşi de a ne păstra distanţa. De a fi la o distanţă, de a fi nişte spectatori mai mult, decât participanţi activi la această Uniune Europeană, spre care tindem cu toţii, scopul major. Avem deja propuneri la concret pentru a ne apropia, pentru a deschide aceste uşi şi nu de a închide hotarul la Prut. Noi dorim ca să fim un participant activ, de a duce un dialog politic, economic cu membrii Uniunii Europene.”
Potrivit premierului, un pas important, care indică unde merge Republica Moldova, a fost semnarea procesului verbal de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului, gest ce constituie un pas serios spre integrarea în Uniunea Europeană. Tarlev a optat pentru începerea negocierilor de creare a unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană şi semnarea unui nou acord de cooperare, care să aibă un caracter mai permisiv din punct de vedere economic pentru Republica Moldova.
L-am rugat pe Vasile Tarlev să ne spună care vor fi priorităţile în discuţiile cu secretarul general al NATO, George Robertson, întâlnire solicitată de partea moldovenească.
Vasile Tarlev: „Noi dorim să ascultăm care este poziţia dumnealor de dezvoltare, de extindere pe viitor, ca după aceasta, analizând poziţia şi propunerile dumnealor, ca să facem şi noi concluziile ce facem mai departe. Noi suntem o ţară mică, o ţară bine aranjată din punct de vedere geografic în centrul Europei. Fiind o ţară mică, noi dorim anume o dezvoltare economică în primul rând. Noi nu dorim să declarăm război cuiva şi e absurd de a discuta pe această temă. Dar sunt acorduri, sunt înţelegeri bilaterale cu NATO, prin care Armata Naţională cooperează în diferite misiuni de pace, de menţinere a păcii pe Pământ, pe globul pământesc. Avem acorduri de cooperarea cu această organizaţie, anume în caz de stări excepţionale cum trebuie să ne comportăm.”
Europa Liberă: Iată ce ne-a spus referitor la această vizită un alt membru al delegaţiei, şeful Departamentului relaţii economice internaţionale din cadrul Ministerului Economiei, Marian Lupu.
Marian Lupu: „Agenda şedinţei conţine puncte deosebit de importante atât de ordin politic, cât şi de ordin economic. Vorbind de cele de ordin politic, vor fi puse în discuţii subiecte care ţin de, spre exemplu, priorităţile politicii externe a ţării şi racordarea lor la procesul de lărgire a Uniunii Europene, Pactul de stabilitate din Europa de Sud-Est, problema Transnistriei şi unele alte subiecte. Concomitent vor fi puse în discuţii priorităţile comune de activitate în cadrul implementării APCE-ului.
Va fi efectuată o reevaluare a acţiunilor întreprinse de Guvernul Moldovei în acest sens şi în fond se aşteaptă o restructurare a acestor priorităţi, în sensul stabilirii unui număr mai redus de priorităţi, dar de importanţă majoră şi cu angajamente foarte precise. În acelaşi context vor fi discutate subiectele care vizează asistenţa tehnică, în particular prin intermediul Programului TACIS al Uniunii Europene, asistenţa financiară. Aici este vorba de creditul de 15 milioane de euro pentru suportul balanţei de plăţi. Probabil anul curent Uniunea Europeană va primi decizia pentru debursarea primei tranşe a acestui credit. Ţinând cont de negocierea programului securităţii alimentare, va fi discutat, la fel, şi subiectul semnării memorandumului, cadrului legal pentru desfăşurarea acestui program, care este în fond la ultima etapă preparatorie. Şi finalmente, subiecte particulare care ţin de cooperarea transfrontalieră, unele subiecte ce ţin de consolidarea serviciilor de la frontiera de Est a Moldovei şi un şir de subiecte tehnice, care la fel vizează schimburile comerciale. Spre exemplu sistemul preferinţelor generalizate.”
La reuniune vor fi fixate obiectivele pe termen scurt şi mediu în colaborarea cu Uniunea Europeană. Odată cu aderarea la OMC apare o perspectivă mai bună pentru semnarea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Se va urmări, de asemenea, armonizarea şi racordarea la standardele europene a legislaţiei naţionale, precum şi combaterea crimei organizate. Principalele aspecte politice în discuţie vor ţine de orientarea strategică a Republicii Moldova. În special, oficialii europeni vor fi interesaţi cât de serioasă este intenţia noi guvernări privind aderarea la uniunea Rusia-Belaras, precum şi cea de oficializare a limbii ruse în calitate de a doua limbă de stat. Oficialii europeni vor fi interesaţi şi de primele acţiuni pe plan intern ale noii puteri de la Chişinău, precum şi de atitudinea acesteia faţă de CSI, NATO şi Uniunea Europeană.
Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
