Linkuri accesibilitate

„Cine controlează justiţia în Moldova?”


Un interviu cu fostul ministru al justiţiei, Ion Păduraru, vicepresedintele Consiliului Baroului Avocaţilor.


Speaker-ul Parlamentului, şeful interimar al statului, Marian Lupu a semnat un decret privind constituirea Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. Potrivit lui Marian Lupu, noul consiliu va fi un organ consultativ, menit să consolideze eforturile în implementarea reformei justiţiei. Premierul Vlad Filat a criticat acest decret. El a spus că mulţi dintre membrii consiliului s-au opus de-a lungul timpului procesului de reformă. Ceva mai devreme, într-un interviu acordat Europei Libere, prim-ministrul anunţase că un pachet de legi despre reforma justiţiei pregătit de Guvern va ajunge în curând în Parlament şi va testa voinţa politică a Alianţei de Guvernare.

După cum vă anunţam, invitatul Europei Libere din această dimineaţă este fostul ministru al justiţiei, Ion Păduraru, vicepreşedinte al Consiliului Baroului Avocaţilor.


Europa Liberă: Pentru că s-a vehiculat că ar fi trebuit să ajungeţi dumneavoastră în fotoliul ministrului de justiţie, să vă întreb dacă nu s-a reuşit până acum să se reformeze justiţia, atunci când şi cine ar mai putea să o facă?

Interviul matinal al EL: cu fostul ministru al justiţiei Ion Păduraru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:59 0:00
Link direct



Ion Păduraru: Este demonstrat deja că problema justiţiei sau reformarea ei este o problemă foarte importantă în orice societate. De-a lungul ultimilor, cel puţin 30-40 de ani, cunoaştem cazuri când anume problemele din justiţie au adus la căderi de guverne in Franţa, Italia etc. De aceea nu ne mirăm că şi în Moldova avem o situaţie foarte complicată în justiţie, după 20 de ani de reformare.

Europa Liberă: Pentru cine lucrează judecătorii din Moldova?

Ion Păduraru

Ion Păduraru: Mă tem că o parte din ei lucrează pentru ei înşişi, aş putea să dau şi nume precise, ceea ce este inimaginabil şi inadmisibil în orice societate, mai ales dacă e frământată şi de alte probleme, sărăcie de exemplu. Sărăcia până la urmă o să vedeţi că este legată cu problemele din justiţie, la fel. Dacă nu este justiţie nu poţi combate bine nici crima organizată, şi cu atât mai mult legăturile mafiotice, care, de fapt, se transformă în furturi din buget, corupţie, etc.

Europa Liberă: De unde trebuie sa înceapă reforma în justiţie? Unii spun că ar trebui de fapt continuată.

Ion Păduraru: Am avut câteva valuri. Primii paşi au fost făcuţi în 1990-1991, când am început procesul de ieşire din Uniunea Sovietică. În ‘94-96 a fost valul cel mai important, când adoptarea constituţiei a constituit temelia a ceea ce avem astăzi. Şi, dacă citiţi strategiile, o să vedeţi că sunt scrise foarte bine, se vrea numai bine, s-a gândit pornind de la principii şi valori europene. Chiar ultimul pachet de legi a fost votat în 2006, când s-au făcut modificări esenţiale în procedură, asta chiar după adoptarea codurilor de procedură, pe care le putem pune la temelia funcţionării justiţiei din punct de vedere material, alături de constituţie care rămâne a fi un căpătâi. Nici nu ştiu dacă putem spune că acum trebuie s-o continuăm în sensul să menţinem ceea ce a fost până acum, deşi, repet că majoritatea ideilor sunt foarte bune. Problema este ca în Moldova nu funcţionează aşa lege.

Europa Liberă: De ce nu funcţionează?

Ion Păduraru: Nu este răspundere pentru asta. Luaţi orice judecător care încalcă legile de ani de zile, care fac obiectul bancurilor şi diverselor chestii care se transformă deja în ceva ridicol din justiţie, care strică completamente imaginea din justiţie. Aceştia nu poartă nici o răspundere, pentru că nu funcţionează al doilea element al justiţiei, structurile care sunt menite să asigure buna funcţionare, în sensul auto-administrării în justiţie. Mă refer aici în primul rând la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu ştiu din ce considerente. Poate că sunt şantajabili, că exagerează din punct de vedere al protecţiei intereselor interne ale justiţiei faţă de atacurile care, să recunoaştem, sunt foarte mari din afară, adică de la compartimentul politic, inclusiv din presă, dacă îi punem pe o altă poliţă.

Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă acum, această competiţie între domnul Lupu şi domnul Filat, care a dat startul reformei în justiţie, credeţi că lupta se dă pentru a nu pierde controlul asupra sistemului justiţiei?

Ion Păduraru: Orice competiţie, dacă se doreşte binele, este bună, pentru că, în mod normal, s-ar ajunge până la urmă la rezultate pozitive. Mă tem eu că este doar o competiţie politică şi cel mai periculos este că unii încearcă să-şi păstreze în continuare controlul asupra justiţiei. Alţii încearcă să înlăture pe din afară acest control care există acum, cel puţin pentru a exclude a doua parte, parte care este reprezentată de prim-ministru. Am impresia că se încearcă tăierea tentaculelor controlului asupra justiţiei care există deja. Menţinerea controlului este cel mai important lucru pentru partea cealaltă, care este reprezentată, cu părere de rău, după părerea mea, de către preşedintele Lupu şi ceilalţi care stau în spatele lui.

Europa Liberă: Cine câştigă din această confruntare a celor doi, domnul Lupu şi domnul Filat?

Ion Păduraru: Eu aş spune că, de fapt, cel mai important element al acestei competiţii este publicitatea situaţiei dezastruoase din justiţie. Sper că societatea va înţelege într-adevăr problemele grave cu care se confruntă justiţia şi, poate, la un moment dat se va revolta, în sensul bun al cuvântului. Am adus deja exemplul Italiei. În 1987 cetăţenii au adunat peste 700 de mii de semnături pentru a organiza un referendum şi a promova două legi. Prima, lupta cu mafia, şi a doua, răspunderea judecătorilor. Sunt nişte lucruri deloc întâmplătoare. Puse alături, au fost identificate ca cele mai grave probleme de atunci ale Italiei. Şi s-a adoptat. Un pachet de legi care stabilea răspunderea pentru orice tip de relaţii cu mafia, şi al doilea, cu privire la răspunderea judecătorilor pentru orice prostie sau orice act ilegal pe care-l adoptă. Ceea ce, cu părere de rău, nu există la noi cu desăvârşire. Nu avem stabilite nici tipul relaţiilor cu mafia şi nici judecătorii nu poartă vreo răspundere.

Europa Liberă: Haideţi să vedem, totuşi, în ce măsură moldovenii doresc schimbarea sistemului, pentru că există voci care spun că mulţi avocaţi, procurori, judecători şi chiar clienţi sunt, într-un fel, mulţumiţi de felul în care se pot „rezolva lucrurile” în instanţă. În aceste condiţii mai poate fi vorba despre o justiţie corectă? Poate fi sănătoasă justiţia într-o societate bolnavă?

Ion Păduraru: Este firesc că atâta timp cât societatea este bolnavă şi celelalte organisme ale societăţii să fie afectate de această boală. În cazul dat există şi aşa ceva, ca societatea să nu dorească. Lumea a fost educată în felul de a trata astfel justiţia. Până în 1990 nici nu se putea spera ca justiţia să fie, mai mult sau mai puţin, instrumentul de apărare a drepturilor cetăţeanului etc. Din ’90 încoace a apărut un pericol mare, venit din perioada sovietică, că orice problemă o rezolvi în ultimul rând prin justiţie, când nu mai sunt alte opţiuni şi atunci sigur că nu neapărat printr-un avocat sau prin aplicarea legii, dar încercând instrumentul corupţiei. Şi acest lucru a ajuns, cu părere de rău, la o stare deformată, periculoasă acum. Ideea că nu toţi vor reforme este adevărată.

Europa Liberă: Cine nu vrea cel mai mult această reformă?

Ion Păduraru: Pe de o parte, reprezentanţii puterii judecătoreşti n-o vor, în felul cum înţeleg partea care promovează reformele. Cei care controlează acum justiţia nu vor.

Europa Liberă: Dar cine o controlează?

Ion Păduraru: Am mai spus, sunt forţe politice din parlament.

Europa Liberă: Haideţi să vedem concret cine sunt aceste forţe.

Ion Păduraru: Fac referinţă la Vlad Plahotniuc, care devine deja o persoană notorie în sensul acesta, care se spune că ar controla foarte multe procese din justiţie, inclusiv la nivelul judecătoriei economice şi Curţii Supreme. Se mai vorbea de un oarecare Platon, fost deputat, care are relaţii extraordinare, probabil. Nu ştiu pe ce se bazează ele, dar controlează în mod cert unele procese din justiţie. Să nu dăm într-o parte însăşi „aristocraţia” justiţiei. Mă refer, în primul rând, la un grup de judecători din instanţele economice, care, după aprecierea tuturor, inclusiv şi a mea, reprezintă pericolul cel mai mare din funcţionarea justiţiei. Mă refer la preşedintele Curţii de Apel, Colenco, la fostul preşedinte al judecătoriei economice, Namaşco, la Rotari, Plugari etc. Acestea sunt persoane pe care toţi îi ştiu. De aceea mă revolt cel mai tare, pentru că Consiliul Superior al Magistraturii îi ştie exact, ştie că asta este un dezastru, că e „buba cea neagră” din justiţie şi nu aplică nici o măsură, nici măcar să-i atragă la răspundere disciplinară pentru încălcările care se admit ori de câte ori. Astăzi, într-un veac informaţional avem acces să vedem hotărâri cusute cu aţă albă, care fac parte din scheme criminale, etc. Dar asta e doar partea vizibilă.

Europa Liberă: Din ce spuneţi dvs. eu trag concluzia că trebuie să existe o voinţă chiar de fier la nivel de majoritate parlamentară, la nivel de instituţie prezidenţială, de a merge foarte şi foarte dur pentru o perioadă nu ştiu de cât timp pentru a se curăţa sistemul, nu?

Ion Păduraru: Eu nu înţeleg un lucru, de doi ani de zile se vorbeşte despre lichidarea instanţelor economice. Nu că aş fi pentru lichidarea lor, eu chiar promovez conceptul contrar de a avea instanţe specializate. Dar situaţia acestor instanţe este atât de gravă, încât ele demult trebuiau să fie lichidate. Când Filat vorbeşte despre documentul care va testa voinţa politică în acest sens, probabil se referă tocmai la lichidarea acestor instanţe economice. În decembrie 2009 am avut o întâlnire oficială cu conducători din Guvern, cu diplomaţi, la care s-a vorbit în secret, neoficial, că judecătorii din judecătoria economică ar fi creat un fond de corupere, care se cifra la cca două milioane de euro, pentru a cumpăra deputaţii să nu voteze acest proiect de lege. Despre asta se vorbeşte şi în târgul nostru de jurişti. Şi ce s-a întâmplat? Aţi văzut că n-a trecut proiectul de lege.

Europa Liberă: Se crede că va trece acum, imediat după alegerile locale. De ce este atât de important ca reforma în justiţie şi combaterea corupţiei să înregistreze noi progrese? O reformă suficientă a justiţiei poate fi considerată drept o performanţă a unei guvernări?

Ion Păduraru: Faptul ca două grupuri politice se luptă pentru rolul numărul 1 în reformarea justiţiei este deja un semn pozitiv, demonstrând importanţa acestui pas. Dar să nu uităm un lucru. Capitolul justiţia, în principiu, dacă se doreşte într-adevăr integrarea europeană, aşa cum se declară, este poate cel mai important capitol, e examenul pe care urmează să-l treacă Republica Moldova. Părerea mea, şi nu numai a mea, este că UE nu va mai repeta greşelile cu România şi Bulgaria, când capitolul justiţie a fost lăsat la monitorizare pentru ani de zile, şi până acum nu se poate face ordine. În cazul Moldovei va fi cu totul altfel. Nu poţi să intri în Europa cu o justiţie de râsul lumii.
XS
SM
MD
LG