Linkuri accesibilitate

28.05 - Chișinău: FMI așteaptă clarificări de la guvernul comunist al Moldovei


Pînă cînd comuniștii nu își clarifică politica FMI nu va putea relua creditarea R. Moldova.





28 mai 2001

Ora Moldovei.

FMI așteaptă clarificări de la guvernul comunist al Moldovei.

Dan Ionescu: De la problemele opoziţiei de dreapta, la acelea ale noului Guvern de stânga. Printre cele mai importante se numără desigur cea a imaginii, pe care noua administraţie o are în lumea organismelor financiare internaţională. Întoarsă de la Viena, unde a participat la un seminar, organizat de Fondul Monetar Internaţional, Lina Grîu vă spune mai multe pe acestă temă.

Creditarea Republicii Moldova de către Fondul Monetar Internaţional nu va fi reluată, până când noua conducere comunistă de la Chişinău nu-şi va limpezi mesajul intern şi cel extern. Semnalele date până în prezent sunt destul de contradictorii şi indică vectori opuşi în orientarea politicii externe şi în dezvoltarea economică, astfel încât este deocamdată neclar în ce direcţie va merge Republica Moldova.

Pentru a putea continua creditarea Fondul Monetar Internaţional va aştepta primele acţiuni ale noii guvernări. Acestea sunt principalele concluzii referitoare la relaţiile FMI cu Republica Moldova, formulate de directorul Departamentului 2 european din cadrul Fondului Monetar, John Olding-Smee. Acestea au fost expuse în cadrul unei conferinţe televizate Washington-Viena, organizate pentru ziariştii, care au participat săptămâna trecută la un seminar internaţional consacrat problemelor cu care se confruntă statele post sovietice, ce au început să primească credite pe linia Programului de reducere a sărăciei şi creşetere economică. Este vorba pe lângă Republica Moldova, de Georgia, Armenia, Azerbajan, Turkmenistan şi Republica Kirghiză.

În cadrul conferinţei televizate, John Olding-Smee a declarat ziariştilor din Republica Moldova că în discuţiile cu oficialii Fondului, noua conducere de la Chişinău a dat asigurări că va continua reformele politice şi economice. În acelaşi timp, deputaţii comunişti s-au pronunţat de mai multe ori în sensul modificării sau suspendării unor programe de privatizare. „Înţelegem aceste declaraţii ca pe nişte divergenţe la nivelul noii conduceri. Până când acestea nu vor fi lămurite, nu vom putea relua creditarea Republicii Moldova”, a spus John Olding-Smee. În opinia sa, după ce va încerca mai multe posibilităţi noua conducere de la Chişinău se va convinge că nu are alte şanse decât să urmeze calea reformelor, începute de guvernările precedente.”

Ultima Misiune a Fondului Monetar Internaţional nu s-a soldat cu alocarea următoarei tranşe din creditul pentru reducerea sărăciei. Şeful Misiunii, Richard Haass, nu a făcut atunci declaraţii tranşante în sensul întreruperii relaţiilor cu Republica Moldova. Cu toate acestea, în prezent creditarea Moldovei este practic suspendată până la momentul în care conducerea comunistă îşi va formula disponibilitatea de a respecta angajamentele bilaterale.

Cu referire la perspectiva onorării datoriei externe a Republicii Moldova, care în următorii doi ani va depăşi 50 la sută din veniturile bugetare, John Olding-Smee a declarat că administraţia de la Chişinău nu are prea mult spaţiu de manevră. Aceasta trebuie fie să achite datoriile ajunse la scadenţă, fie să intre în rândul statelor foarte puţine la număr, care şi-au îngheţat plăţile externe. Şi în felul acesta să-şi piardă orice credibilitate în faţa comunităţii internaţionale şi a potenţialilor investitori. Republica Moldova va fi declarată zonă default, care cu greu îşi va putea reface reputaţia.

John Olding-Smee a spus că Guvernul va face o greşeală imensă chiar şi în cazul în care va încerca numai să examineze posibilitatea îngheţării datoriei externe. În opinia oficialului, singura posibilitate de a uşura povara datoriei este ca Guvernul moldovean să ceară creditorilor restructurarea acesteia, inclusiv prin Clubul de la Paris. Fondul Monetar ar putea recomanda creditorilor să restructureze plăţile Moldovei, dar numai în condiţiile existenţei unui memorandum şi a unui program de creditare cu FMI.

Unul din lectorii seminarului, consilierul Departamentului 2 european, Mohammad Shadam Vallavi, a declarat că Fondul Monetar poartă o parte din responsabilitatea pentru datoria externă mare acumulată de Republica Moldova, inclusiv pentru că la mijlocul anilor 90 nu a ştiut să dea recomandări valabile Guvernului de la Chişinău. Întrebat de ziariştii moldoveni, de ce după opt ani de colaborare cu FMI în Republica Moldova este nevoie de un program de reducere a sărăciei, Mohammad Shadam Vallavi a declarat că în cazul Moldovei, dar şi al celorlalte cinci state reprezentate la seminar, Fondul Monetar, dar şi Occidentul au adoptat de la bun început o tactică greşită, care avea la bază pronosticuri mai optimiste pentru perspectivele de dezvoltare a statelor post sovietice.

Vallavi a apreciat drept o greşeală şi faptul că în 1992 Moldova a fost pusă în condiţii egale cu statele dezvoltate, oferindu-i-se credite în condiţii de piaţă, cu o dobândă de şapte la sută. Pentru comparaţie – creditele pe care Moldova le primeşte în prezent sunt acordate la o dobândă de o jumătate de procent. Printre cauzele care au compromis dezvoltarea statelor reprezentate la seminar, Vallavi a numit dependenţa de resursele energetice externe, conflictele militare prin care au trecut acestea, corupţia şi lipsa de transparenţă la guvernare, ceea ce a dus la scăderea interesului din partea investitorilor.

De asemenea reformele au fost inconsecvente şi nu au fost evaluate corect costurile sociale ale tranziţiei. Mohammad Sadam Vallavi a apreciat că Fondul Monetar internaţional este o organizaţie în egală măsură politică şi economică. Fiind în esenţa sa o structură economică, ea nu poate să nu promoveze şi interese politice, deoarece este fondată de guvernele unor state occidentale.

Să menţionăm că cei mai importanţi membri ai FMI sunt Statele Unite ale Americii, care au o cotă de participare de 18,25 la sută, Germania şi Japonia cu 5,67 la sută, Franţa şi Marea Britanie cu 5,1 la sută. Cei mai mari beneficiari de credite de la fondarea FMI au fost Mexicul, Rusia, Coreea, Argentina şi India, care au primit credite între 15 şi 20 de miliarde de dolari.

De la aderarea sa în 1992 la Fondul Monetar Republica Moldova a beneficiat de credite în valoare de aproximativ de 200 milioane de dolari. În prezent FMI îi revine aproximativ a cincea parte din toată datoria externă a Republicii Moldova.

Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG