Linkuri accesibilitate

26.06 - Chișinău: Vizita ministrului de externe Nicolae Cernomaz la Washington


Nicolae Cernomaz în 2010
Nicolae Cernomaz în 2010

Nicolae Cernomaz: „Cred că nu mai este cazul să ne gândim la niște forme perimate care au fost respinse deja de istorie.”





26 iunie 2001

Ora Moldovei.

Vizita ministrului de externe Nicolae Cernomaz la Washington.

Dan Ionescu: După întoarcerea sa de la Washington, ministrul de Externe, Nicolae Cernomaz, a declarat că președintele Vladimir Voronin a fost invitat la rândul său să viziteze Statele Unite ale Americii. Amănunte de la Lina Grîu:

Ministrul de Externe, Nicolae Cernomaz, a declarat, la revenirea din turneul efectuat săptămâna trecută în Statele Unite ale Americii, că a adus o invitație pentru președintele Vladimir Voronin de a vizita SUA. Invitația vine din partea fundației americane Centrul pentru Democrație, care se angajează să achite toate cheltuielile de deplasare ale președintelui moldovean.

În ceea ce privește data vizitei, Cernomaz a precizat că aceasta va fi convenită ulterior pe canale diplomatice, în funcție de programul președintelui american George W. Bush. Nicolae Cernomaz a declarat că mesajul, pe care a avut mandatul să-l transmită în Statele Unite, a ținut de disponibilitatea Republicii Moldova de a continua reformele și nevoia de asistență tehnică, care ar putea veni din Statele Unite.

În special la întâlnirile avute cu secretarul de stat Colin Powell, Nicolae Cernomaz a solicitat continuarea programului „Pământ” prin crearea infrastructurii și dotarea țăranilor cu tehnică agricolă. Ministrul moldovean de Externe i-a spus secretarului de stat american că în procesul de prelucrare al pământului, țăranii moldoveni au trecut de la tractoare la vite de tracțiune.

Nicolae Cernomaz: „A fost foarte mirat în primul rând Colin Powell că aceasta s-a întâmplat. Ni s-a promis că va continua asistența tehnică, vor susține viitoarele reforme care sunt la noi. Accentul foarte serios a fost pus la capitolul prelungirii reformelor în programul „Pământ.”

Întrebat dacă are certitudinea că Partidul Comuniștilor, reprezentanții căruia în Parlament s-au pronunțat de mai multe ori împotriva continuării programului „Pământ” și chiar a revenirii la sistemul de colhozuri, vor susține ideea de a trece la etapa a doua a acestui program, Nicolae Cernomaz a spus:

Nicolae Cernomaz: „Nu mai cred eu și nu sunt așa de pesimist, că se vor face colhozuri. Colhozurile nu pot să se facă, fiindcă reforma care a avut loc cu „Pământ”, acest program în mare măsură a făcut ireversibile multe chestii.

Deci, eu cred că trebuie să mergem pe calea aceasta de a-i da un conținut acestui program. Şi dacă astăzi cineva mai duce dorul colhozurilor din faptul că nu s-a dus până la capăt și n-a fost destul de insistent anume la această: programul „Pământ” să fie, nu numai să se dea titlul de proprietate, dar să fie înzestrat țăranul cu tehnică.

Cred că nu mai este cazul să ne gândim la niște forme perimate care au fost respinse deja de istorie. Trebuie să mergem pe o altă cale, pe calea care trăiește toată lumea, și mari invenții aici nu pot fi făcute.”

Cernomaz a mai spus că Washingtonul este dispus în continuare să contribuie la casarea și utilizarea munițiilor și armamentului netransportabil, stocat la depozitele din Transnistria și aparținând fostei armate ruse a 14-a. Imediat ce procesul va începe, Statele Unite vor aloca din buget 30 milioane de dolari, inclusiv pentru construirea unei uzine de casare a armamentului. Cernomaz a apreciat că metalul rezultat în procesul de casare ar putea servi ca materie primă pentru uzina metalurgică de la Râbnița, ceea ce va aduce un venit considerabil transnistrenilor.

Nicolae Cernomaz: „Americanii sunt gata, este o problemă foarte simpla, să aiba acces la aceste depozite. În primul rând să fie evaluate și în al doilea rând să aibă loc utilizarea acestora, fiindcă transportul este extrem de scump.”

La trezoreria de stat, Cernomaz a abordat problema restructurării datoriei de stat a Republicii Moldova, deservirea căreia în anul viitor va necesita 70 % din veniturile bugetare. Menționând că fără această restructurare, Moldova riscă să devină un stat insolvabil, Cernomaz a spus că SUA sunt dispuse să acorde susținere pentru restructurarea datoriei prin Clubul de la Paris, singura condiție în acest sens fiind reluarea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Cernomaz a mai spus că în prezent primul ministru Vasile Tarlev se pregătește să poarte un dialog foarte serios cu aceste organizații. Întrebat de noi, ce poziție rezervă puterea de la Chișinău colaborării cu Statele Unite în contextul declarațiilor potrivit cărora Rusia ar fi partenerul strategic al Republicii Moldova, Nicolae Cernomaz a spus:

Nicolae Cernomaz: „Relațiile noastre cu Federația Rusă rămân relații aparte, relații într-adevăr de parteneriat și de parteneriat istoric. Eu le-am explicat la toată lumea unde am fost, la toate nivelurile, noi suntem dependenți de doi factori: piața noastră este azi piața Rusiei. Piața carburanților și alte resurse energetice tot de acolo le luăm, avem datorii enorme.

Nici Statele Unite ale Americii, nici Federaţia Rusă nu ne-au condiționat cu un comportament în conlucrare cu fiecare dintre ei. Și americanii ne-au spus: noi tot vrem să avem foarte bune relații și ne bucurăm că voi, Republica Moldova, vreți să aveți relații bune cu vecinii, și cu Federația Rusă. Deci, toată lumea este cointeresată într-o anumită stabilitate și într-un anumit mod civilizat de comportare cu această țară.”

În altă ordine de idei, ministrul Cernomaz a declarat că în noua politică de numire a ambasadorilor Republicii Moldova în străinătate, Chișinăul va pune miza pe cadrele tinere. Şi de aceea în viitorul apropiat se așteaptă rechemarea unor ambasadori, mandatul cărora a expirat și care au o vârstă înaintată și înlocuirea acestora cu diplomați tineri. Ministrul de Externe a mai anunțat că pe data de 19 iulie la Chișină sosește președintele Republicii Populare Chineze într-o vizită oficială, efectuată la invitația Președintelui Vladimir Voronin.

Din Chișinău, Llina Grîu, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG