Azerfon este una din cele mai puternice companii de telecomunicatii din Azerbaidjan, si singurul distribuitor de servicii 3G din aceasta tara. Cum a ajuns aceasta firma sa detina monopolul serviciilor 3G e o intrebare care inca asteapta un raspuns. Corespondenta serviciului azer al posturilor de radio Europa Libera/Libertatea Khadija Ismayilova a scos la iveala recent documente care atesta ca majoritatea actiunilor de la Azerfon e detinuta de cele doua fiice ale presedintelui azer Ilham Aliyev. Investigatia semnata de Khadija Ismayilova este tradusa de Lucian Stefanescu.
Azerfon, o firma de telecomunicatii care opereaza sub brand-ul Nar, e una din povestile de success ale noii economiii azere. Fondata in martie 2007, aceasta companie acopera 80 la suta din teritoriul tarii si are deja aproape un million 700 de mii de abonati.
In aprilie 2010, Clubul penru integrarea de business caspian-europeana (al carui presedinte de onoare este seful statului azer Ilham Aliyev) a numit Azerfon „operatorul de telefonie mobila al anului”. Distinctia a fost prezentata sefului consiliului de administratie Azerfon Cuneyt Turktan de catre ministrul azer al comunicatiilor si tehnologiilor informatice Ali Abbasov.
Structura actionariatului de la Azerfon a fost invaluita in mister inca de la crearea acestei companii. Dar potrvit unei investigatii a serviciului azer de la Europa Libera/Libertatea, exista o legatura intre principalii detinatori de actiuni de la Azerfon si fiicele presedintelui Aliyev.
Familia lui Aliyev e legata de numeroase afaceri dubioase din trecut. Ea controleaza compania SW Holding, care a privatizat multe din unitatile lucrative ale companiei aeriene azere AZAL, de stat.
In martie 2010, Washington Post relata ca cei trei copii ai lui Aliyev sint proprietarii unei firme de afaceri impobiliare din Dubai in valoare de aproximativ 75 de milioane de dolari.
Cind ministerul comunicatiilor de la Baku anunta infiintarea firmei Azerfon la sfirsitul lui 2006, spunea ca ea este detinuta de compania germana Siemens AG, impreuna cu mai multe firme britanice. Ministerul a repetat aceasta informatie citiva ani la rind.
Dar purtatoarea de cuvint de la Siemens AG Monica Bruecklmeier-Langendorf a declarat Europei Libere ca Siemens nu a avut vreodata actiuni la Azerfon sau la alti operatori de telefonie mobila din Azerbaidjan. La fel, Nokia Siemens Networks (NSN) din Finlanda neaga ca ar avea actiuni al Azerfon.
„NSN nu a avut vreodata actiuni la Azerfon. NSN este lider in a pune la dispozitie solutii si servicii in industria de comunicatii, si politica noastra e sa nu detinem actiuni la companiile clientilor nostri”, a spus purtatoarea de cuvint NSN Anna Lehtiranta.
Cind Europa Libera/Libertatea a prezentat aceasta declaratie ministrului azer al comunicatiilor, un purtator de cuvint de la minister nu a facut decit sa repete ca Siemens SA e actionar la Azerfon.
Iar biroul de presa de la Azerfon a refuzat sa dea postului nostru de radio informatii despre structura actionariatului, cum a refuzat sa dea informatii si despre veniturile Azerfon, sau despre cite taxe plateste la timp.
Cu toate acestea, din documentele obtinute de Europa Libera/Libertatea de la ministerul azer al taxelor (numarul de inregistrare 1105-T13-3906), Azerfon este detinuta de trei companii inregistrate in Panama, o companie inregistrata in insula caraibiana Nevis, un paradis fiscal, si compania de stat Aztelekom.
Aceasta din urma are 10 la suta din actiunile Azerfon, Cellez Communication SA din insula Nevis detine 18 la suta, iar cele trei companii inregistrate in Panama, Hughson Management Inc., Gladwin Management Inc. si Grinnell Management Inc detin fiecare cite 24 la suta din aceste actiuni.
Vasif Movsumov, presedintele Fundatiei Anticoruptie de la Baku, e de parare ca aceasta lipsa de transparenta ridica semne de intrebare:
„Daca doua agentii guvernamentale dau informatii contradictorii cu privire la cine e proprietarul unei companii, iar compania in sine nu da dovada de transparenta in aceasta problema, exista o mare probabilitate sa existe coruptie in activitatile sale”, a spus Movsumov.
Cei care militeaza impotriva coruptiei pe plan international au observat de mult ca folosirea unor companii de peste mari si tari in asa numitele paradisuri fiscale este o tactica obisnuita pentru a ascunde adevarata identitate a proprietarilor, si pentru a ascunde activitati ilegale, cum sint coruptia si spalarea de bani.
Arzu Aliyeva, fiica de 22 de ani a lui Ilham Aliyev, este inregistrata ca trezorier al ambelor firme. In ce priveste Hughson, rolurile sint inversate, cu Arzu ca presedinte si Leyla ca trezorier.
Toate cele trei companii au inregistrat un capital de pornire de 10 mii de dolari americani
Toate cele trei companii din Panama il au insa ca trezorier si pe omul de afaceri elvetian Olivier Mestelan, care are relatii apropiate cu familia Aliyev.
Revista Baku, editata la Moscova de Leyla Aliyeva, a publicat un profil al lui Mestelan, in care se spune ca e colectionar de arta si patron. El detine galeria de arta KicikQal din Baku, si este fondatorul Fundatiei Art ex East. Potrivit profilului din Baku, Olivier Mestelan a studiat dreptul, are o casa in Azerbaidjan in care sta de citeva ori pe an, iar galeria de arta KicikQal a anuntat Europa Libera ca Mestelan nu are nimic de comentat asupra afacerilor sale.
Administratia prezidentiala de la Baku a refuzat si ea sa dea informatii legate de afacerile familiei Aliyev.
Potrivit unei legi adoptate in Azerbaidjan in anul 2005, inaltele oficialiati guvernamentale, inclusiv presedintele, sint obligati sa dea declaratii de avere in ceea ce-i priveste pe ei si pe familiile lor. Presedintele Aliyev nu a facut niciodata publica o asemenea declaratie de avere, iar Comisia Electorala Centrala din Azerbaidjan a refuzat sa puna la dispozitia Europei Libere/Libertatea copii dupa astfel de declaratii.
Mai sint insa intrebari fara raspuns legate de Azerfon. Rovshan Agayev, director al Centrului de Asistenta pentru Initiative Economice, sustine ca Azerfon a intrat pe piata azera incalcind o lege din 2001, care prevede organizarea unei licitatii pentru obtinerea unei licente.
„Pentru a obtine dreptul legal de a opera in aceasta tara, firmele de comunicatii trebuie sa demonstreze ca se califica, tehnic si invetitional, pentru a participa la astfel de licitatii. Niciunul din operatorii de telefonie mobila din Azerbaidjan nu a facut vreodata asta.
Cind Bakcell a intrat pe piata in 1995, cind Azercell a facut la fel in 1997, legea achizitiilor de stat nu era inca adoptata. Dar cind 2066, din a aparut Azerfon, legea era deja obligatorie”, a declarat pentru Europa Libera/Libertatea Rovshan Agayev.
Agayev mai spune ca ministerul comunicatiilor a incalcat legea dind aprobare de functionare firmei Azerfon fara organizarea unei licitatii.
In plus, Azerfon a obtinut actualul monopol asupra serviciilor 3G intr-o maniera obscura. Una din firmele concurente, Azercell – care are de doua ori mai multi abonati decit Azerfon – a cerut in mod repetat in ultimii ani licenta 3G, si in mod repetat i s-a respins aceasta cerere de catre ministerul azer al comunicatiilor. Azerfon a obtinut licenta fara licitatie.
