5 iulie 2001
Actualitatea. (Moderator: Liana Ionescu; corespondent: Sabina Fati).
Reacții ale diverselor culte la propunerea de modificare a Legii accesului la dosarele Securității.
Propunerea comisiei parlamentare pentru controlul SRI de a modifica legea privind accesul la dosarele Securităţii în sensul exceptării clericilor de la publicarea eventualelor dosare provoacă în continuare reacţii şi comentarii. Care este poziţia reprezentanţilor principalelor culte în ancheta realizată de Sabina Fati:
Conducerea bisericii ortodoxe ar vrea ca numele preoţilor şi ierarhilor care au colaborat cu Securitatea să ramînă ascunse, deşi legea privind deconspirarea Securităţii adoptată în 1999 prevede publicarea în Monitorul Oficial a listei clericilor care au colaborat cu defuncta Securitate, indiferent de cultul lor. Unii dintre înalţii ierarhi ortodocşi încearcă să îi apere pe foştii colaboraţionişti argumentînd că Biserica Ortodoxă, conform Constituţiei este autonomă, avînd propriile organe de conducere şi de judecată, şi subliniind că legile BOR sunt derogatorii faţă de legile statului roman.
Dar de ce reprezentanţii celei mai mari biserici din Romania se opun legii deconspirării Securităţii ca poliţie politică. Renate Weber, cunoscătoare a problemelor legate de culte:
R.Weber: „Singura explicaţie blîndă care îmi vine în minte ar fi aceea că se consideră că ea este mai presus de toate formele de răspundere şi de control şi de transparenţă lumeşti. Pe de altă parte un astfel de gest nu poate decît, evident să întărească o suspiciune care este suficient de larg răspîndită în societatea romanească cu privire la comportamentul unora dintre ierarhi, sau dintre preoţii obişnuiţi ai bisericii ortodoxe privind colaborarea lor cu organele de securitate.”
Sinodul BOR s-a alertat după ce CNSAS a trimis în urmă cu cîteva săptămîni scrisori capilor tuturor bisericilor din ţară pentru a cere listele cu numele preoţilor şi pentru a-i anunţa ca CNSAS începe verificarea dosarelor acestora. [...]
Pastorul Vasile Talpoş, profesor al Institutului Baptist consideră că preoţilor nu ar trebui să le fie frică să se mărturisească, dar la rîndul său este suspicios în privinţa dosarelor Securităţii despre care crede că în parte au fost „aranjate”.
V. Talpoş: „Fiecare preot dă socoteală în faţa lui Dumnezeu şi cred că trebuie să aibă o conştiinţă curată în faţa lui Dumnezeu. Deci, dacă nu ar fi pericol să se facă nici un fel de mistificări sau aşa mai departe, cred că nu are nici unul de ce să îi fie frică.”
L-am întrebat şi pe monseniorul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea în ce măsură crede că publicarea numelor preoţilor care au colaborat cu fosta Securitate ar fi necesară.
V. Bercea: „Este bine să se verifice, este foarte important să scăpăm de toată această teamă care tot timpul planează asupra unora şi altora. Cred că ar fi cu mult mai multă seninătate dacă am privi aceasta problemă mult mai uşor. Cum în toate ţările s-au făcut fără absolut nici unul să sufere sau să fie inculpat, la noi de ce săp nu se poată face?!”
Episcopul greco catolic Vasile Bercea este singurul categoric în privinţa deconspirării Securităţii ca poliţie politică. Modificarea Legii deconspirării securităţii, aşa cum cere BOR, sprijinită de PRM şi de unii reprezentanţi ai partidului de guvernămînt, aducă prin exceptarea preoţilor de la aplicarea ei ar accentua suspiciunea care planează de mult mai ales asupra ierarhilor ortodocşi. În plus, în acest fel singurele categorii care ar fi protejate printr-o astfel de modificare ar fi foştii ofiţeri de securitate şi preoţii.