În urmă cu 62 de ani, din Moldova erau deportate, într-un al doilea val, peste 11 de mii de familii în Siberia de către autorităţile sovietice. Cifra exactă a celor deportaţi nu se cunoaşte nici astăzi. In cursul zilei a avut loc o ceremonie de comemorare a celor care nu s-au mai întors niciodată din Gulag. Un reportaj de la Alla Ceapai.
Victimele celui de al doilea val de deportări staliniste, comemorate la Chişinău
Familiile foştilor deportaţi s-au adunat la piatra comemorativă din scuarul gării feroviare din Chişinău cu mult timp înainte de venirea oficialităţilor.
Cîţiva dintre ei au acceptat să evoce pentru Europa Liberă momentele grele prin care au trecut acum 62 de ani. Printre ei - Nicolae Timofti, în vârstă de 81 de ani:
„La 5 spre 6 iulie am fost deportaţi, toată familia. Noi avem un staj de 11 ani în Siberia, dar tatăl meu - 20 de ani. Familia a fost divizată. Pentru familia noastră această zi a fost crucială.”
Dar iată ce ne-a spus Eugenia Mihălache, o femeie supărată pe autorităţi pentru ceea ce ea numeşte „nepăsare” faţă de victimele deportărilor sovietice:
„Îmi pare rău că nimic nu se face pentru oamenii aceştia. Cîte unu, cîte unu ne stingem din viaţă şi nici nu se restituie ceea ce o fost. Mulţi conducători vin la piatra asta şi aşa mai promit că o să facă, dar nu s-a mai făcut nimic, numai cu promisiuni. ”
La 62 de ani de la producerea deportărilor, cele mai multe dintre victime nu se consideră recompensate, pentru că nu şi-au recuperat averea şi nu au primit compensaţii băneşti.
Participând la eveniment, premierul Vlad Filat a recunoscut că autorităţile fac prea puţin pentru foştii deportaţi.
Preşedintele asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza, a ţinut totuşi să mulţumească Primăriei şi Guvernului pentru compensaţiile modeste care sunt alocate membrilor asociaţiei. Dar iată ce mesaj a ţinut ea mai ales să le adreseze autorităţilor:
„Vreau să mă adresez domnului prim ministru ca să se adopte hotărîrea despre lustraţie. Şi comuniştii care sunt acum la guvernare, la putere atunci s-ar vedea cine din ei au participat la deportări. Comuniştii şi pînă astăzi nu ne lasă în pace.”
Ca şi în alţi ani, reprezentanţii actualului partid al comuniştilor moldoveni nu au participat la mitingul comemorativ, lucru care nu a trecut neobservat de către primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă:
„Observăm că doar o parte a societăţii este prezentă aici. Comuniştii găsesc de cuviinţă să nu vină. Cum atunci să înţelegem noi? Ei recunosc aceste crime, sunt de acord cu aceste crime. Să treci peste asta, să nu înveţi nişte lucruri, să nu tragi nişte învăţăminte, înseamnă să nu ai minima răspundere pentru viitorul acestui pămînt.”
Potrivit statisticilor, peste 40 de mii de locuitori ai RSSM au fost deportaţi în regiunile periferice ale URSS în cel de-al doilea val de deportări din 1949.