Casa Albă consideră politica actualei administraţii democrate în legătură cu Rusia drept unul dintre succesele sale. Dar, apariţia unei liste „negre” a Departamentului de Stat de la Washington cu numele unor oficialităţi ruse care nu vor mai primi viză pentru Statele Unite din cauza implicării lor în moartea avocatului Serghei Magnitski, ar putea pune sub semnul întrebării acest succes şi cîştigurile de pînă acum ca urmare a acestei „resetări” a relaţiei dintre Moscova şi Washington. Relatarea corespondentului nostru Gregory Feifer este rezumată de Oana Serafim.
SUA, Rusia şi politica de „reset”
Decizia din această săptămînă a Departamentului de stat american de a pune aproximativ 60 de oficialităţi ruseşti pe o listă a celor cărora li se va refuza viza pentru Statele Unite a luat prin surprindere Moscova, după cum a declarat într-un interviu cu postul Ekho Mosckvy Leonid Slutsky, primul adjunct al preşedintelui comisiei de relaţii internaţionale a parlamentului rus. El a avansat teoria că declaraţia ar fi fost falsă şi menită să dăuneze relaţiilor dintre cele două ţări.
Kremlinul a reacţionat şi el: purtătorul de cuvînt al preşedintelui Dmitri Medvedev a declarat publicaţiei „Kommersant că „Moscova se pregăteşte să ia anumite măsuri ca răspuns şi că nici în cei mai răi ani ai Războiului Rece aşa ceva nu s-a mai întîmplat”.
Corespondentul nostru Gregory Feifer relatează că de fapt, această măsură este cea mai „uşoară” ce a fost luată, pentru că la nivelul Senatului american mai mulţi politicieni americani influenţi doreau chiar să impună nu numai refuzarea vizelor, dar şi îngheţarea conturilor acestor oficiali ruşi din Statele Unite, iar lista era şi ceva mai lungă.
Analistul politic Fiodor Lukianov, de la „ Rusia în afacerile globale „spune că Moscova nu a sesizat aceste nuanţe: „Toată lumea se aştepta ca Senatul american să reacţioneze, dar această măsură preventivă luată de Departamentul de Stat a fost neaşteptată...”
Nu este singurul semn că relaţiile dintre Moscova şi Washington par să se şubrezească. În această săptămînă un influent senator american a cerut o investigaţie congresională în legătură cu explozia recentă de la ambasada Statelor Unite de la Tbilisi, pentru care Georgia, la data incidentului, a dat vina pe agenţi ruşi. Potrivit senatorului american, serviciile de informaţii americane ar fi confirmat versiunea georgiană.
La Bruxelles, tot în această săptămînă, ambasadorul Moscovei al NATO, Dmiti Rogozin a reluat criticile mai vechi ale Moscovei faţă de planurile americane de amplasare a scutului defensiv anti-rachetă în Europa. Oficialităţi ruse au ameninţat şi că Rusia îşi va înceta colaborarea politică cu Washingtonul în chestiuni legate de Iran, Afganistan, Coreea de Nord.
Dar puţini analişti politici cred că acest lucru se va întîmpla, pentru că, după cum a explicat Fiodor Lukianov corespondentului nostru: „Cu siguranţă că acest lucru nu va contribui la o relaţie mai bună, dar nu cred că relaţiile se vor deteriora mult pentru că în domenii precum Afganistanul, dezarmarea nucleară sau chiar Iranul, amîndouă părţile au aceleaşi interese.”
Şi chiar dacă relaţiile dintre Washington şi Moscova vor avea de suferit, politicienii din ambele ţări sunt acum concentraţi pe alegerile prezidenţiale care vor avea loc anul viitor şi în Rusia, şi în Statele Unite şi pînă în 2013, nu vor face nici un fel de „schimbări semnificative”.
Decizia Departamentului de Stat american în legătură cu lista oficialităţilor ruse cărora nu li se va acorda viză a fost salutată de activiştii pentru apărarea Drepturilor Omului şi de cei care cred că actuala politică de „resetare” a relaţiilor ruso-americane sacrifică sprijinul pentru valorile democratice pentru relaţii mai pragmatice.
