La Bucureşti, reprezentanţii FMI au declarat că economia României se reface lent, cu o creştere anul acesta de un pic peste 1 la sută. Dar preşedintele Traian Băsescu i-a avertizat pe politicieni să nu cedeze tentaţiilor populiste pentru că întreaga conjunctură europeană este fragilă. Sabina Fati relatează:
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Guvernul Romaniei trebuie sa-si stabileasca prioritatile, a spus la sfirsitul vizitei de evaluare seful delegatiei Fondului Monetar Internatioal in Romania Jeffrey Franks.
Mergind chiar mai departe, oficialul Fondului a precizat ca executivul de la Bucuresti trebuie sa aleaga intre cresterea salariilor bugetarilor sau mai multi bani pentru investitii.
Aceasta declaratie a pus paie pe focul neintelegerilor din coalitia de guvernamint, in care micile partide prefera cresterea salariilor, iar PDL sustine ca nu vor exista nici un fel de majorari de salarii anul acesta. Discutia este destul de fierbinte in Romania, fiindca bugetarilor li s-a promis revenirea la nivelul din 2010, cind profesorilor, doctorilor si tuturor celor care sint platiti de stat, li s-au taiat lefurile cu 25 la suta.
Totusi Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI a declarat ca in cadrul discutiilor care au avut loc intre inaltii oficiali romani si trimisii Fondului s-ar fi decis majorarea salariilor bugertarilor cu 5 la suta incepind de la 1 octombrie.
Dupa aceasta intilnire, insa, presedintele roman Traian Basescu le-a cerut politicienilor, „in special celor din arcul guvernamental” sa fie responsabili si sa-si „infrineze tentatia populista” de a promite mariri de pensii si salarii.
Reprezentantul Romaniei la FMI sustine ca aceasta crestere de cinci la suta „poate sa aiba loc” si ca nu e vorba de populism”, mai cu seama in situatia in care Curtea Constitutionala a spus deja ca salariile taiate trebuie, treptat, recuperate.
Seful delegatiei Fondului, Jeffrey Franks a pus punct disputei anuntind ca guvernul roman nu a decis momentul si procentul cu care vor creste salariile si ca orice crestere de lefuri va trebui insotita de concedieri.
Adevaratele probleme ale Romaniei sint insa altele, desi majorarea salariilor este importanta pentru guvernanti inaintea alegerilor generale de anul viitor. Pentru FMI ar fi mai importanta chestiunea diminuarii arieratelor din economie, adica a datoriilor totale pe care statul si companiile de stat le-au strins de-a lungul vremii: in total cinci miliarde de euro. Expertii Fondului Monetar International au reocmandat guvernantilor romani cel putin trei linii majore de actiune: sa privatizeze intreprinderile care nu s-au dovedit viabile, sa creasca investitiile in limita bugetului si sa rezolve problemele din domeniul sanitar, fiindca „putinele resurse existente sint cheltuite ineficient in detrimentul celor nevoiasi”.
Parametrii prognozati de FMI pentru Romania ramin in mare neschimbati, pentru 2011 cresterea economica ramine in jur de 1,5 la suta, desi pentru anul viitor e posibila o mica diminuare a cresterii prevazute de la 3,9 la 3,7 la suta.
Guvernul român a decis sa prelungească înțelegerea cu Fondul Monetar International in luna martie printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,5 miliarde de euro. Noul acord cu FMI este insotit de un sprijin tot preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala. Acesti bani vor fi accesati doar in caz de urgenta, daca exista vre-un atac asupra leului romanesc sau daca tara ar intra in criza de lichiditati, dar presedintele Traian Basescu a dat asigurari ca anul acesta Romania nu va avea nevoie de bani din pusculita FMI.
