3 august 2001
Ora Moldovei.
Voronin versus Autonomia Găgăuză.
Dan Ionescu: Într-una din primele sale declaraţii după revenirea de la Soci, preşedintele Voronin s-a referit la pretenţiile, exprimate recent de conducerea autonomiei găgăuze, care nu s-a sfiit să ameninţe cu separarea de Republica Moldova în cazul neîndeplinirii acestora. Detalii de la Ina Coreţchi.
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a calificat drept neserioase declaraţiile Adunării populare a autonomiei găgăuze privind ieşirea din componenţa Republicii. Autonomia Găgăuză a ameninţat că va ieşi din componenţa Republicii Moldova dacă Parlamentul de la Chişinău nu va aduce în concordanţă legislaţia Republicii cu Legea privind statutul juridic al autonomiei Găgăuz-Yeri. Liderii de la Comrat consideră că drepturile pe care le oferă statutul autonomiei nu pot fi realizate din cauza legislaţiei Republicii, inclusiv a Constituţiei, care au în acest sens un caracter restrictiv.
Adunarea populară a Găgăuz-Yeri a adresat preşedintelui Voronin şi deputaţilor comunişti o cerere, în care solicită respectarea promisiunilor făcute de Partidul Comuniştilor înainte de alegerile parlamentare din 25 februarie. Comuniştii le-au promis liderilor găgăuzi că vor ajusta legislaţia Republicii la prevederile statutului autonomiei. Parlamentul chiar a format în acest scop o comisie, în care au intrat şi reprezentanţii Comratului.
Acum câteva zile legislativul găgăuz a anunţat că îşi retrage reprezentanţii din această comisie parlamentară de la Chişinău. Membrii Adunării populare au argumentat decizia prin faptul că această comisie „nu deţine împuternicirile corespunzătoare”.
Potrivit unui comunicat al Adunării parlamentare populare a autonomiei găgăuze, în cazul în care autorităţile centrale de la Chişinău nu vor ţine cont de cererea înaintată, unitatea teritorial-administrativă Găgăuz-Yeri îşi rezervă dreptul de „a trece la realizarea voinţei poporului găgăuz, exprimată în timpul referendumului de la 1 decembrie 1991 de a se separa de Republica Moldova”. În plus legislativul local a decis suspendarea pe teritoriul autonomiei a Legii privatizării, modificată recent de Parlamentul Republicii Moldova.
Potrivit modificărilor, care au intrat în vigoare săptămâna trecută, privatizarea obiectivelor şi bunurilor aflate pe teritoriul autonomiei a fost inclusă în Programul de privatizare al Republicii Moldova. Preşedintele Adunării populare de la Comrat, Mihail Kindighelean, a menţionat într-o notă informativă că aceste modificări au fost operate fără acordul Găgăuz-Yeri şi „dăunează intereselor populaţiei autonomiei”. El a subliniat că autonomia găgăuză este singură stăpânitoare a bunurilor ei.
Potrivit notei informative, privatizarea obiectivelor respective urmează a fi efectuată conform programului adoptat de Adunarea populară a autonomiei găgăuză. Totodată legislativul local a cerut autorităţilor de la Chişinău respectarea dreptului asupra formării bugetului autonomiei. Administraţia de la Comrat solicită organelor centrale ca în proiectul legii bugetului pentru anul 2002 să fie specificat faptul că bugetul autonomiei găgăuze se formează în conformitate cu Legea despre statutul juridic al acestei unităţi administrativ teritoriale. Actul normativ prevede că bugetul respectiv este constituit din anumite tipuri de plăţi şi impozite, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, cu acordul Adunării populare a autonomiei.
În contextul bugetului, menţionăm că Guvernul a permis comercializarea a 90 la sută din cele şase mii de tone de motorină acordate în calitate de ajutor umanitar Komratului de Executivul Turciei. Comisia guvernamentală pentru ajutoare umanitare a aprobat ieri planul de repartizare a combustibilului.
Vicepreşedintele comitetului executiv al unităţii teritorial-administrative Găgăuz-Yeri, Nicolae Stoianov, membru al Comisie guvernamentale pentru ajutoare umanitare, a declarat că adunarea populară a Găgăuziei a decis să repartizeze şase sute de tone de motorină pentru lucrările agricole din anul curent, iar cantitatea rămasă să o vândă la licitaţie. Potrivit lui Stoianov, fondurile obţinute în urma comercializării motorinei urmează să fie repartizate de către Legislativul de la Comrat, doar după ce comisia guvernamentală va aproba acest plan.
Şeful Direcţiei generale politica fiscală a Ministerului Finanţelor, Mihail Caraman, a menţionat că vânzarea ajutoarelor umanitare este interzisă prin hotărâre de Guvern. El a precizat însă că combustibilul donat ar putea fi vândut în cazul în care autonomia găgăuză va livra fondurile obţinute la bugetul de stat, iar suma respectivă să fie restituită Comratului sub formă de grant din partea bugetului.
La insistenţa vicepremierului Valerian Cristea, comercializarea motorinei la licitaţie a fost acceptată, cu condiţia ca planul de repartizare a acestui ajutor să fie efectuat sub patronatul specialiştilor de la Ministerul Finanţelor. Amintim că de la începutul anului curent conducerea autonomiei găgăuze a solicitat Guvernului de la Ankara ajutor umanitar, invocând starea economică dificilă.
La 15 iunie curent Executivul moldovean a aprobat acest ajutor, iar acum două săptămâni el a intrat pe teritoriul Republicii Moldova. Turcia a donat şi anul trecut autonomiei găgăuze o cantitate de şase mii de tone de motorină. Fostul Parlament, în urma unor discuţii controversate, a decis la insistenţa comuniştilor să scutească de impozite cantitatea respectivă de motorină.
Din Chişinău, Ina Coreţchi, Radio Europa Liberă.