Republica Moldova, susţin autorităţile, are acum întregul instrumentar legislativ şi normativ necesar pentru a asigura un proces de adopţie coerent, corect şi responsabil, subordonat, înainte de toate, interesului superior al copilului. Vor fi, în consecinţă, părinţii adoptatori mai fericiţi? Vor fi mai fericiţi copiii adoptaţi? Vor fi mai multe adopţii ca metodă de protecţie a copilului? Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, doamna Valentina Buliga.
Interviul matinal la Europa Liberă: despre adopții cu Valentina Buliga, ministrul muncii
Europa Liberă: Doamnă Buliga, acum că întreaga arhitectură legislativă, normativă, procedurală privind adopţia este pusă la punct, ce conţine de fapt acest cadru legislativ? Este mai restrictiv sau mai încurajator?
Valentina Buliga: „În primul rând, vreau să vă spun, o astfel de formă de protecţie cum este adopţia nefiind reglementată de un cadru legislativ şi normativ în Republica Moldova, este pur şi si simplu o mare eroare.
Dacă încă în 1998 a intrat în vigoare prevederile unui document foarte important - Convenţia de la Haga, cadrul legal existent, Codul Familiei şi Codul de Procedură Civilă nu întotdeauna reglementau această procedură de adopţie şi toate aspectele ei. Venind în funcţia de ministru şi auzind şi eu ce se întâmplă în Republica Moldova în acest domeniu, am început din prima zi să văd ce se întâmplă de fapt şi de ce aud despre diferite bariere, despre diferite lucruri care se întâmplau în acest domeniu.
Am constatat lipsa unui cadru legislativ şi mă bucur nespus de mult că în 2010, în mai, Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, a promovat legea propusă de noi, de Ministerul Protecţiei Sociale şi Familiei, cu privire la statutul adopţiei. În baza acestei legi am elaborat toate documentele, mai avem acolo câteva elemente normative care trebuie să ajungă în fiecare direcţie din raioanele ţării, pentru că dacă Ministerul Muncii este autoritatea Centrală, direcţiile Protecţia Drepturilor Copilului din raioane sunt direcţii teritoriale, ca să nu mai permitem niciodată nici abateri, nici abuzuri, nici interpretări.
Să fie foarte clar cine poate adopta, care sunt copiii care pot fi adoptaţi, care sunt documentele care trebuiesc prezentate de către familia doritoare să înfiieze un copil. Cine poate din străinătate înfia un copil din Republica Moldova. Sper că până la această etapă ne-a reuşit, rămâne doar ca toţi cei care sunt implicaţi în acest proces să respecte cu stricteţe legea, să nu creeze bariere artificiale, şi să ţină întotdeauna minte un lucru că fiecare copil are dreptul la o familie şi anume acest principiu trebuie să stea la temelia tuturor activităţilor.”
Europa Liberă: Vechea problemă moldovenească – pe hârtie totul e minunat, în realitate e ca, deseori, în vis urât…. Ce vă face să credeţi că noul cadru legislativ - normativ nu va fi ignorat sau driblat de birocraţie sau răuvoitori?
Valentina Buliga: „Da, eu cunoscut anumite lucruri când în Republica Moldova avem un cadru legislativ bun dar nu întotdeauna este respectat de cei nemijlocit care trebuie să o facă. Am spus-o şi ieri în cadrul conferinţei de presă şi o spun şi astăzi, Ministerul, societatea civilă, mass-media, chiar oamenii simpli sunt cei care în cazul când vor auzi, vor vedea abuzuri trebuie să ne informeze, pentru ca soarta unui copil să nu fie un element de abuz sau de joc al unor specialişti neserioşi. Vom depune maxim efort şi vom fi foarte transparenţi în acest proces. Nu în zadar am constituit un Consiliu Consultativ pe lângă Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale unde vor fi reprezentaţi ai Societăţii Civile, ai tuturor autorităţilor. Vom avea un registru de evidenţă, un registru al părinţilor, vom avea o comunicare mai bună, sunt elemente care ne fac optimişti că va fi totul bine în acest domeniu.”
Europa Liberă: Doamna ministru, aţi anunţat de câteva ori cuvântul „abuzuri”. Vă refereaţi la situaţia în care cadrul legislativ fiind absent sau fiind defectuos, abuzurile s-au observat în timpul încercărilor de adopţie sau în cazul copiilor deja adoptaţi?
Valentina Buliga: „În cazul când copiii aveau statut de adopţie şi erau adoptaţi. Vă spun că chiar fiind deputat în Parlament am avut adresări din partea părinţilor care au stat ani la rând la coadă, cărora li se prezentau copii ştiind parcă că mai sunt şi alţi copii dar nu li se prezentau pentru potrivire şi sunt sigură că aceasta se întâmpla în lipsa unui cadru legislativ care să reglementeze foarte clar orice procedură. ”
Europa Liberă: Când spuneţi pentru potrivire, este vorba de potrivire dintre...
Valentina Buliga: „... copil şi familie.”
Europa Liberă: Cum se stabileşte această potrivire? În ce mod?
Valentina Buliga: „Atunci când există foarte strict reglementat cum se întâlneşte pentru prima dată copilul cu familia, atunci când au ambele părţi statut pentru că un copil care să fie adoptat trebuie să aibă statut de adopţie şi noi cunoaştem situaţia când încă mulţi copii sunt plasaţi în instituţii rezidenţiale, dar nu au staut de copil adoptabil pentru că nu găsim părinţii, pentru că nu există decizia judecăţii.
Am atestat unele cazuri când specialiştii potriveau copiii cu unii părinţi care nici nu aveau acest statut. Nu exista un registru strict al părinţilor adoptatori sau depistam că nu există foarte clare proceduri de evidenţă, proceduri prin care să vedem dacă au fost depuse toate eforturile de specialiştii în domeniu protecţiei drepturilor copiilor, ca copilul să fie integrat în familia biologică până la rudele de gradul 4?
Au fost depuse toate eforturile ca copilul să poată fi adoptat naţional sau nu s-au găsit părinţii intenţionat ca el ulterior să fie transmis în adopţie internaţională? Sunt nişte lucruri care nu ne dorim să se întâmple şi anume existenţa acestui cadru legislativ şi responsabilitatea tuturor o să ne permită ca interesul copilului să fie suprem în toată această procedură.”
Europa Liberă: În general, când e vorba de adopţiile acasă şi cele internaţionale, care este prioritatea statului? Să asigure prioritar adoptarea în ţara de origine? Sau
Să rămână în ţara sa de origine?
Valentina Buliga: „Da, este adevărat, prioritate se dau adopţiilor naţionale şi procedura legală prevede lucrul acesta, pentru că trebuie să se depună toate eforturile pentru ca acest copil să-şi găsească o familie bună, o familie responsabilă aici, în Republica Moldova şi aceasta prevede şi cadrul legal. Nu în zadar se spune reîntregirea în familia biologice cu rudele de gradul patru, toate etapele respectate şi o anumită perioadă care nu era anterior prevăzută pentru că acest stat trebuie să să gândească la viitorul acestei ţări, la genofondul el şi pentru mine lucrul acesta este o mare prioritate şi o mare responsabilitate, pentru că eu vreau ca Republica Moldova să nu dispară de pe harta lumii.”
Europa Liberă: Câţi copii adoptabili se estimează că există la această oră?
Valentina Buliga: „La această oră, copii cu statut de adopţie avem 220 iar părinţi care doresc să înfiieze – 437. Sunt cifre care le culegem de la direcţiile teritoriale, dar atunci când vom avea un registru vom putea în fiecare zi de a cunoaşte informaţia şi despre familii şi despre copil şi despre viitoarele familii.”
Europa Liberă: Nu pot să mă abţin să vă întreb dacă acest cadru nou legislativ, pus la punct, cum spuneam, va încuraja procesul de adopţie, va face fericiţi copii sau părinţii adoptatori?
Valentina Buliga: „Trebuie să ridicăm statutul familiei, trebuie să responsabilizăm societatea pentru copiii care au rămas în anumite circumstanţe într-o situaţie dificilă, sau au rămas fără părinţi. Copiii în merită o familie şi este şi de datoria noastră, a statului să prestăm servicii inclusiv adopţia ca o formă de protecţia garantată a copiilor.”
Europa Liberă: Doamnă Buliga, vă mulţumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţă.
