„10 pentru Moldova”: Cum şi cui va fi decernat noul Premiu Naţional?

Cu ocazia aniversării de 20 de ani, guvernul a creat un premiu nou, „Premiul Naţional” care va fi decernat unui număr de 10 personalităţi care, se scrie în hotărârea de guvern, „aurealizări remarcabile, ale căror rezultate au îmbogăţit substanţial ştiinţa, cultura şi arta, au avut un aport considerabil la promovarea imaginii pozitive a ţării pe plan internaţional, un impact considerabil asupra dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific şi social-economic, asupra culturii naţionale şi mondiale”. Era de nevoie de un nou premiu, are nevoie Moldova de un top 10 decis în fond tot de guvern? Întrebări la care Lucia Diaconu a căutat un răspuns:

„10 pentru Moldova”: Cum şi cui va fi decernat noul Premiu Naţional?

Hotărîrea guvernului de a identifica TOPTEN-ul jubiliar, cum s-ar zice în jargonul internauţilor, i-a deranjat pe unii editorialişti care consideră prea vagi criteriile după care vor fi selectaţi laureaţii. Cum hotărîrea spune că premiile vor fi decernate personalităţilor notorii, editorialistul Constantin Tănase de la Timpul se întreabă dacă „notorietatea este indicele cel mai relevant în stabilirea valorii operei” şi dacă membrii comisiei împuternicită cu selectarea au „pregătirea necesară să facă ierarhii valorice”.

Ziaristul se mai arată nedumerit de faptul că mediul de creaţie şi cel neguvernamental ar fi puţin reprezentate în respectiva comisie, unde 7 din cei 20 de membri sînt din partea guvernului.

Iar faptul că desemnata comisie ar urma să stabilească personalităţile merituoase în mai puţin de o lună îl determină pe editorialistul de la Timpul să lanseze presupunerea că listele candidaţilor ar fi deja pregătite fără să se lase loc pentru dezbatere publică. Versiune pe care o împărtăşeşte şi Nicolae Negru de la Jurnal de Chişinău: „S-ar putea să fie cam aceea ce a mai fost, adică să aibă în gînd primul ministru sau cei care au decis asta pe cineva şi să încerce să promoveze persoanele respective. Nu ştiu, în timpul ăsta nici măcar să selecteze toate persoanele nu le poţi selecta. Ar trebui să participe toate uniunile de creaţie, toate uniunile profesionale, cercetătorii.”

Nicolae Negru vede în instituirea premiului mai degrabă o perpetuare a obişnuinţei de a face bilanţuri triumfaliste: „Desigur că avem persoane care chiar în condiţiile noastre au contribuit la evoluţia noastră şi aceste persoane trebuie cumva răsplătite dar iarăşi nu în felul ăsta pompieristic. Adică trebuie să existe un sistem, guvernul trebuie să se ocupe dar în cazul de faţă avem impresia că e altceva, e un fel de campanie cu anumită ocazie şi ne alegem numai cu sentimentul politic al evenimentului.”

Alexandr Isaev de la săptămînalul Comunistul se declară convins că ar fi necesară consultarea largă a societăţii, în caz contrar premiul îşi va pierde legitimitatea: „Nu există nicio garanţie că premiul va fi acordat pentru merite obiective. Dacă acest lucru s-a întîmplat cu ordinul republicii, putem să admitem că s-ar putea întîmpla ca premiul să fie decernat în funcţie de conjunctura politică actuală. Pentru că societatea civilă este înlăturată de la luarea deciziilor mai mult ca niciodată.”

Am întrebat-o pe specialistul în comunicare Ludmila Andronic dacă noul premiu, de ocazie, are justificare rezonabilă.

Ludmila Andronic: „Acuma nu ştiu exact dacă este nevoie neapărat de un premiu nou. În fond e o ocazie să faci un top al 10 moldoveni care au influenţat crucial dacă există din ăştia cultura sau ştiinţa. S-ar putea ca noi nici să nu ştim oamenii ăştia şi-i păcat. Deci dacă iarăşi o să se limiteze la analiza superficială a unor merite, da, incontestabile, dar observate şi cu ochiul liber, atunci premiul pînă la urmă nu ştiu dacă îşi va atinge scopul. ”

Potrivit hotărîrii de guvern, fiecare dintre cei 10 titulari ai premiilor ar urma să primească cîte 100 000 de lei moldoveneşti, sume pe care codul fiscal nu prevede să fie impozitate, dat fiind faptul că este vorba de un premiu naţional.