Istoricul Igor Caşu publică în Adevărul povestea a două adolescente din Chişinău care au scris peste 40 de lozinci anti-sovietice într-o singură noapte în 1970. Gestul celor două tinere de 19 şi, respectiv, 16 ani a tulburat autorităţile sovietice comuniste, care au ordonat KGB-ului local să afle cum a fost posibil acest lucru şi cum se explică eşecul şcolii sovietice de a educa aşa numitul „om nou”. Una dintre tinere a fost ulterior condamnată la doi ani de închisoare.
Revista presei matinale
Xenia Iliina scrie în Kişiniovski obozrevatel despre trei posibilităţi de viitor în
politica moldovenească. Prima variantă este reformatarea AIE şi adoptarea unei
constituţii noi. A doua este un acord dintre PLDM şi PCRM, şi a treia prevede
alegeri anticipate.
Constantin Tănase scrie în Timpul că dacă se urmăreşte comportamentul unei
bune părţi a moldovenilor după 1991, anul declarării Independenţei R. Moldova,
atitudinea lor faţă de fostul imperiu sovietic şi comunişti, faţă de artocităţile şi
crimele fostului regim, care i-au afectat în bună măsură şi pe ei, se poate vorbi despre un aşa-zis „sindrom basarabean” sau „sindromul moldovenesc”. Dl. Tănase crede că acest sindrom este o combinaţie dintre sindromul Stockholm şi efectul Lucifer.
Săptămânalul de investigaţii Ziarul de Gardă publică un interviu cu preşedintele şi cofondatorul Fundaţiei Moldova din Washington, Vlad Spânu. La întrebarea cum poate fi soluţionată problema transnistreană, dl Spânu răspunde că este important ca cei care conduc Republica Moldova să fie consecvenţi, să spună deschis că nu glumesc atunci cînd cer ca armata rusă să plece.
