În Moldova, economia creşte odată cu şomajul

Economia Moldovei a crescut constant de la începutul lui 2010 după criza financiară internațională, numai că, o dată cu ea, a crescut, tot în mod constant, rata șomajului, ajungând în martie la 9,4 la sută. Așa cum extinderea economiei este însoțită de o explozie a exporturilor (compuse în principal din produse alimentare, băuturi, tutun, îmbrăcăminte și utilaje), Valentina Ursu i-a cerut economistului Iurie Gotișan să explice aparentul paradox - cum este posibil să crească producția și exporturile când tot mai mulți cetățeni activi nu au de lucru în Moldova:

Un punct de vedere de Iurie Gotişan

Iurie Gotişan: „În primul rând o asemenea conjunctură este caracteristică mai multor economii în dezvoltare, inclusiv cea a Republicii Moldova, în care efectele creşterii economice cu greu se răsfrâng asupra angajării, mai ales că acestea sunt pieţe relativ rigide şi inerte. Doi: ar putea fi vorba şi despre retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor din mai multe sectoare generatoare de creştere economică, fiind vorba aici de instalaţii de ultimă generaţie etc., care de fapt solicită mai puţine braţe de muncă. Şi trei: am putea susţine că avem sectoare care cu greu şi-au revenit după criză, cum ar fi sectorul construcţiilor, unde s-au şi pierdut cele mai multe locuri de muncă. În plus, avem situaţii când multe persoane oficial sunt înregistrate ca şomeri la oficiile forţei de muncă, însă de facto prestează munci la negru sau în sectorul informal, activităţi care cu dificultate sunt contabilizate de către sistemul economic.”

Europa Liberă: Pentru că aţi sugerat că piaţa muncii ar fi una rigidă şi că reacţionează destul de lent. Nu credeţi că s-ar cere poate modificări în legislaţie?

Iurie Gotişan: „Fără îndoială, mai ales că autorităţile deseori vorbesc despre flexibilizarea pieţei muncii, dar fără argumente care să demonstreze în primul rând rigiditatea pe care ar combate-o cu un nou cod al muncii. Mai mult, este destul de greu să se afle câte locuri de muncă spre exemplu noi sunt create şi câte au fost închise. Or, acest indicator pentru cei care se ocupă de elaborarea politicilor este extrem de important, pentru a vedea în ce măsura economia se adaptează la noile schimbări. Spre exemplu, noi avem o pondere mare a contractelor temporare de muncă, însă aceasta nu duce la scăderea şomajului, ci din contra.”

Europa Liberă: Şi care pot fi soluţiile? Ce ar trebui să facă Guvernul pentru a revigora piaţa muncii?

Iurie Gotişan: „Probabil că Guvernul, de altfel de rând cu actorii sociali, cum ar fi patronatele şi sindicatele, ar trebui să se gândească la diverse forme de solidaritate socială precum se practică în Occident, cum ar fi reducerea timpului de lucru, concedii fără plată, plata a 75 la sută din salariu spre exemplu, când lucrătorul sta acasă pentru ca activitatea economică este slabă, etc.

Toate acestea sunt situaţii excepţionale, când angajatorul trece prin momente dificile, ca de exemplu lipsa de comenzi, cum de altfel se înregistrează şi la noi. Pentru angajat reducerea timpului de lucru este o alternativă preferabilă concedierii colective. În plus, se cere mai multă instruire şi recalificare pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă. Probabil că ar trebui să se respecte un echilibru dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, mai ales ceea ce oferă sistemul de învățământ de la noi.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun ca instituțiile de învățământ din start ar pregăti şomeri. Legătura dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii e una indispensabilă?

Iurie Gotişan: „Bineînţeles. Trebuie să se mărească numărul celor care se înrolează în şcoli tehnice, de meserii, în învăţământul universitar ingineresc. Fiindcă viitorul este al ţărilor, care pun accentul pe pregătirea tehnică, inginerească, de matematică, fizică şi nu de producerea cohortelor de economişti şi jurişti, cum se atestă în ultimii ani la noi.”