Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko, a depus mărturie împotriva fostei lui aliate politice Iulia Timoșenko în procesul de abuz de putere care se desfășoară la Kiev. Iușcenko a spus astăzi că pe vremea când Timoşenko era premier, în 2009, ea a știut că semnează cu Rusia un contract păgubos pentru țară, dar a mers înainte ca să obțină avantaje politice. Detalii are Mircea Țicudean.
Iuşcenko repetă ce-a zis Putin
Fostul președinte ucrainean Viktor Iuşcenko a intrat astăzi în sala de judecată în strigătele de indignare ale suporterilor acuzatei, fostul premier Iulia Timoşenko, învinuită că a semnat în urmă cu doi ani cu Gazprom un contract care a fost nu numai defavorabil Ucrainei, ci și ilegal din punct de vedere procedural.
La tribunal Iuşcenko a spus că în 2009, când se negocia contractul cu rușii, el însuși și-a dat seama ca termenii lui sunt dezavantajoși pentru Ucraina, dar n-a putut face nimic, pentru că nu avea prerogativele constituționale necesare. El a adăugat că Timoşenko a refuzat o primă ofertă de preț a rușilor, care era relativ acceptabilă – și a fost nevoită apoi să accepte un preț mult mai mare.
Potrivit mărturiei lui Iușcenko, el a aflat de la premierul Putin că acesta i-a oferit Iuliei Timoşenko prețul de 250 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, dar Timoşenko a spus nu și a deraiat astfel negocierile.
În opinia lui Iușcenko, Timoşenko a fost preocupată nu atât de interesul țării, cât de propria imagine politică, voind să rezolve cu orice preț o dispută euro-rusească asupra gazelor și să-și îmbunătățească șansele de a fi aleasă președintă în 2010.
Pe tot parcursul depoziției sale, Iușcenko a insistat că la vremea faptelor incriminate administrația lui n-a avut acces la negocierile cu Gazprom. Presa de la Kiev a mers zilele acestea chiar mai departe, publicând informația neconfirmată că președinția a reușit până la urmă să obțină o ciornă a contractului negociat de premier furând-o, pur și simplu, cu ajutorul serviciului de informații.
Iușcenko și Timoşenko au fost aliați politici apropiați în așa-numita revoluție oranj din anii 2004-2005, care a înlăturat de la putere forțele pro-rusești și a pus bazele unor structuri democratice. Cei doi au ajuns însă curând dușmani, mai ales datorită pozițiilor diferite în problema energetică, a reformelor și a politicii de personal. Mai târziu, Iușcenko a spus că numirea lui Timoşenko în funcția de premier – pe care a ocupat-o de două ori în deceniul trecut – a fost cea mai mare greșeală politică a lui.
Apariția lui Iușcenko în instanță a mărit temperatura unui proces tensionat, așa cum a dovedit-o și astăzi atmosfera de la tribunal.
Svitlana, o suporteră a acuzatei, a spus Europei Libere că dacă Timoşenko este în închisoare, toată țara este la închisoare și că procesul la care ea, Svitlana, vine de fiecare dată este un proces al libertății.
Tot în fața tribunalului din Kiev, Liudmila, o protestatară anti-Timoşenko, a spus că fostul premier trebuie să dea socoteală pentru faptele și crimele ei împotriva poporului și statului.
