26 august 2001
Interviul săptămînii.
Realizator: Lina Grâu.
România-Moldova: Proiecte și realizări.
Invitat: Adrian Bălănescu, ambasadorul Romaniei în Republica Moldova.
Europa Liberă: Domnule Adrian Bălănescu, în ultimele cîteva luni Romania a devenit mai prezentă decît de obicei în viaţa economică, culturală şi socială a Republicii Moldova, în special prin proiecte noi de colaborare, donaţie de carte şi manuale. Acest lucru se întimplă după ce, de la 1 iunie Bucureştiul a introdus regim de paşapoarte la trecerea frontierei cu republica Moldova, pas care a dus la scăderea fluxului de călători şi a micului comerţ de frontieră. În legătură cu aceasta, v-aş întreba, cum vedeţi Dvs dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor Bucureşti-Chişinău, mai ales în lumina caracterului special şi privilegiat al acestor relaţii declarat de Bucureşti?
A. Bălănescu: „Măsurile care s-au luat recent la graniţă prin impunerea obligativităţii paşapoartelor pentru cetăţenii Republicii Moldova derivă din obligaţiile pe care Romania şi le-a asumat în cadrul procesului de integrare europeană şi nu este nimic spectaculos, deosebit în această paşaportizare de care se vorbeşte. Este un lucru absolut normal. Peste tot în lume, cum se ştie, frontiera se trece cu paşaportul de regulă şi nu cu buletinul de identitate. Aş atrage atenţia că deocamdată nu se prevede regim de vize, ceea ce este, fără doar şi poate, o mare înlesnire.
Eu nu pot să neg că introducerea paşapoartelor nu a dus, într-o primă etapă la o mică perturbare a traficului, dar, după cum bine ştiţi, şi în spiritul aceloraşi relaţii privilegiate şi speciale pe care ţara noastră le are cu Republica Moldova, noi deja am oferit un grant de 1 milion de dolari prin care vom încerca, în special pentru populaţia de pe malul Prutului, vom încerca să le înlesnim obţinerea unor paşapoarte cu preţ redus, subvenţionat de guvernul Romaniei; deci, practic, vom încerca, dacă nu să anulăm, în orice caz, să atenuăm acest fenomen al introducerii paşapoartelor şi cu siguranţă de acest ajutor, gratuit şi nerambursabil al Romaniei vor beneficia, conform celor stabilite nu numai cetăţenii de-alungul malului Prutului ci şi o serie întreagă de alte categorii, după cum de altfel s-a anunţat: elevi, studenţi, părinţii lor, cei care merg în Romania în diferite scopuri, culturale, comerciale şi aşa mai departe. [...]
Europa Liberă: Domnule ambasador, în ultimele trei luni Romania a făcut cîţiva paşi importanţi pentru fortificarea relaţiilor pe plan economic cu Moldova. Cum ar fi, de exemplu, decizia de a deschide la Chişinău un centru român de afaceri, sau, de a crea pînă la sfîrşitul lunii octombrie, tot la Chişinău, un terminal al bursei romane de mărfuri. Cu ce alte proiecte noi intenţionează sp vină Romania în viitorul cel mai apropiat în Republica Moldova?
A. Bălănescu: În colaborarea între cele două ţări, sunt proiecte mari de coperare. Noi am transmis din partea guvernului Romaniei o ofertă guvernului Republicii Moldova privind o posibilă participare la unitatea 2 de la Cernavoda. Acest lucru fusese convenit între cei doi prim miniştrii în data de 27 iulie, cu ocazia vizitei domnului Tarlev la Bucureşti şi atunci se dăduse şi un termen, în foarte clar ca Romania să prezinte o ofertă pedata de 15 septembrie.
Iată că Romania şi-a îndeplinit obligaţia asumată cu promptitudine, aş spune, chiar cu un devans de 2 saptamîni, tocmai pentru a da posibilitatea specialiştilor şi organelor de conducere din Republica Moldova să analizeze cu foarte multă atenţie ofera pe care am făcut-o şi sigur, dacă mai apar întrebări sau nevoia unor explicaţii suplimentare să avem timpul necesar ca pînă în luna noiembrie, cînd ei ar trebui să dea o opţiune referitoare la participarea sau ne participarea la acest obiectiv de interes energetic strategic, zonal, aş spune, să aibă timpul necesar să-şi clarifice opţiunile.
Eu apreciez că dacă specialiştii din republica Moldova vor găsi această ofertă interesantă şi eficientă din punctul lor de vedere, atunci coparticiparea republicii Moldova la finanţarea unităţii 2 de la Cernavoda va reprezenta, fără doar şi poate o diversificare a surselor energetice ale ţării , a republicii Moldova şi o creştere substanţială a securităţii energetice a ţării.
Mai sunt şi alte acţiuni care se desfăşoară chiar în aceste zile şi, ca urmare a înţelegerilor dintre primii miniştrii, mă refer la interesul evident al Romaniei de a participa la eventualele lucrări de la Giurgiuleşti, în condiţiile în care guvernul Republicii Moldova va opta pentru continuarea lucrărilor. Acolo deja şi-au arătat interesul firme din Grecia, din Rusia... O delegaţie importantă a ministerului industriilor din Romania şi cu o serie de forme private va veni în perioada următoare, exprimîndu-şi atît interesul de a participa la Giurgiuleşti cît şi disponibilitatea de a coopera cu alţi ofertanţi acolo, în vederea finalizării acestui obiectiv important al Republicii Moldova.” [...]
Europa Liberă: Aţi spus ca Romania este interesantă să privatizeze reţele energetice din nordul republicii Moldova. Există un interes şi pentru un alt tip de privatizare ?
A. Bălănescu: „Da. De fapt Romania şi-a şi anunţat oficial interesul de a participa la privatizarea Moldtelecom, de a participa la privatizarea CET-urilor, de a participa la privatizarea combinatelor de vinuri, cele două care sunt tocmai scoase la privatizare: Vismos-ul şi Struguraşul din Nisporeni, deci, în principiu, aproape că nu va exista obiectiv de privatizare la care Romania să nu ia parte.” [...]
