Scriitorul Vitalie Ciobanu se întreabă în Adevărul de ce s-a vorbit în aceşti termeni despre o persoană al carei nume a fost vehiculat ca o posibilă solutie de depăşire a crizei politice din Moldova. Autorul se referă la comentariul depreciativ, la un post de radio, al deputatei Partidului Liberal Ana Guţu despre viceministrul de externe Natalia Gherman, care, in opinia liberalei, este inaptă pentru funcţia de preşedinte al ţării pentru că are o mamă rusoaică şi un tată fost preşedinte, Mircea Snegur. Vitalie Ciobanu aminteşte că asemenea gafe în Occident pot încheia o carieră politică.
Revista presei matinale
Viorel Mihail la acelaşi subiect scrie în Săptămâna că oameni nechemaţi şi needucaţi au ajuns sa ne facă legi şi sa ne pună biruri. „Dar dacă mama mea era ţigancă sau evreică, ar fi insemnat că nu pot candida la preşedinţia Moldovei?”, se intreabă autorul. Părerea lui este că doamna Guţu trebuie să-şi prezinte public scuzele persoanei care o depăşeşte şi ca bun simţ şi ca bună creştere.
În cotidianul Timpul Dumitru Crudu scrie că e jenant să mai vorbim despre patriotism, atâta timp cat unul dintre cei mai importanţi actori basarabeni a ajuns un boschetar şi un cerşetor. Dumitru Crudu, cand era in drum spre redactie l-a intalnit cerşind pe Gheorghe Grâu, actor care a jucat rolul central in filmul „Ar fi putut avea o alta soarta”, acelaşi care prin 1988 mergea cu un fular roşu pe strada, era recunoscut de oameni, dar azi trecătorii se ţineau de nas în dreptul lui.
Nicolae Negu explică raiderismul pe inţelesul tuturor în Jurnal de Chisinau, si tot acolo Petru Bogatu încearcă să-şi explice cum de a ajuns
liderul adminitraţiei de la tiraspol, Igor Smirnov, ignorat de ocidentali, astăzi, invitatul celor mai de seamă instanţe.
