În ce măsură se ţine cont de Curtea de Conturi în Republica Moldova? În ce măsură - aşa cum s-a declarat ca intenţie fermă - acest gardian independent al intereselor financiare ale statului a devenit o instituţie mai puternică şi mai aproape de cetăţean? Vom discuta în această dimineaţă cu preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu.
Europa Liberă: Se vor împli mâine, se pare, cinci luni de când aţi fost numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi… A devenit Curtea - aşa cum aţi declarat că va fi - o instituţie „mai puternică, mai competentă”, dar şi mai aproape de oameni ?
Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Serafim Urecheanu despre atribuțiile și rolul jucat astăzi de Curtea de Conturi
Serafim Urecheanu: „Exact aşa este. Fiindcă m-am deprins toată viaţa mea ceea ce declar să realizeze. Vreau să zic că am reuşit să fondez o echipă puternică, o echipă de specialişti, - vorbesc despre cei șapte membri ai Curţii de Conturi -, am zis că voi transforma-o într-o Curte de Conturi nu aşa cum era până la schimbarea integrală a Curţii de Conturi.
Deoarece, sincer vorbind, era o instituţie angajată integral sau axată la cheremul regimului comunist din R. Moldova şi foarte mulţi cetăţeni, sau majoritatea cetăţenilor din R. Moldova nici nu ştiau de existenţa Curţii de Conturi. Pe când pentru exterior se lucra cu o faţetă aş spune pozitivă. Pe interior nici nu era cunoscută pentru că avea angajamentele ei.
Acum oamenii încep încetul cu încetul să cunoască ce este această instituţie şi la capitolul transparenţei, este transparentă, la capitolul echidistantă, va fi şi este echidistantă, este o instituţie care încearcă să-şi îndeplinească integral angajamentele şi rolul său în societate.”
Europa Liberă: De fapt, ce-ar însemna pentru Curte - această unică autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public - să fie mai puternică, pe de o parte şi mai aproape de oameni, pe de alta?
Serafim Urecheanu: „Da, la modul clar, iată, mai puternică aceasta înseamnă o echipă puternică de specialişti care ar putea da o apreciere mai exactă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Şi vreau să zic că acum în cadrul Curţii de Conturi sunt foşti miniştri ai finanţelor, doi foşti vice-miniştri ai finanţelor, adică oameni care sînt oameni care pot aprecia la justa valoare situaţia economico-financiară a unui subiect sau altul din R. Moldova.
Mai puternică ar însemna transparentă şi să activăm pentru cetăţean, în numele cetăţeanului, pentru a proteja banul public de acea situaţie care cu părere de rău o avem în R. Moldova. Dar în R.Moldova, la ziua de astăzi, entităţile sau conducătorii subdiviziunilor fură fără ruşine, încalcă legislaţia în vigoare, neavând nici o grijă că vor fi traşi la răspundere.”
Europa Liberă: Tocmai voiam să precizez - când e vorba de banul public, ce se întâmplă mai des - este folosit prost din prostie, nepăsare sau incompetenţă sau este furat?
Serafim Urecheanu: „Eu vreau să zic că este cheltuit, furat fără nici un fel de măsuri de a spune stop cândva la această avalanşă. La instituţii, ministere, alte entităţi, se fură banul public, se cheltuie fără nici o responsabilitate. De aceea eu văd pentru viitor un angajament al Curţii de Conturi să conlucreze cât mai profund cu executivul, legislativul, organele de drept pentru stoparea iată a acestui declin, care îşi permit să încalce fără nici o ruşine, iată foarte mulţi conducătorii ai ministerelor şi ai altor instituţii din ţară.”
Europa Liberă: Când eraţi dv. primar nu o dată aţi reproşat Curţii că ar face exces de zel în unele cazuri. Acum cum aţi aprecia în general capacitatea demnitarilor, înalţilor funcţionari de a face faţă unor standarde înalte de management financiar în beneficiul cetăţenilor?
Serafim Urecheanu: „Vedeţi Dumneavoastră dacă în trecut fiecare demnitar avea o pregătire, acum cu regret chiar şi la unii miniştri prima înscriere în cartea de muncă este ministru.
De aceea aş spune că nivelul de pregătire al demnitarilor publici rămâne un semn de întrebare. Într-adevăr, în trecut Curtea de Conturi lucra la cheremul comuniştilor.
Încă şi astăzi sunt foarte mulţi demnitari care tind spre acel angajament, devotament, faţă de acel regim comunist care am dirijat Curtea până în ultimul timp şi mai încearcă şi acum. Cel mai important este că Curtea de Conturi a fost folosită drept „o măciucă de răzbunare” în mâinile unei formaţiuni politice.
Pentru viitor, acest lucru se exclude şi, într-adevăr, eu am avut personal de suferit foarte mult de aceea că Curtea de Conturi îndeplinea ceea ce i se comanda de la unele formațiuni politice, în cazul dat, din partea Partidului comuniştilor.”
Europa Liberă: Dle Urechean, o schimbare care într-adevăr se observă este frecvenţa şi transparenţa cu care Curtea îşi face în prezent publice rapoartele sale. Acest lucru cred că nu poate fi pus de nimeni la îndoială. Dar în ce măsură sunteţi mai auziţi, mai mult luaţi în seamă acum, că iată faceţi aceste rapoarte cu regularitate, transparent… Curtea prezintă rapoarte Parlamentului, sesizează organele de drept despre depistarea încălcărilor a căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora şi în continuare ce se întîmplă?
Serafim Urecheanu: „Aveţi perfectă dreptate. Noi conform legislaţiei în vigoare venim cu recomandări atât executivului, cât şi legislativului, acolo unde depistăm imperfecţiuni în plan legislativ. Şi bineînţeles conlucrăm cu Departamentul de combatere a crimei organizate şi Procuratura R. Moldova, acolo unde într-adevăr descoperim încălcări grave ale legislaţiei în vigoare, şi transmitem materialele pentru investigaţii - este crimă sau nu - organelor abilitate cu dreptul de a face aceste investigaţii.”
Europa Liberă: Dar în ce măsură, totuşi, se ţine cont de Curtea de Conturi până la urmă?
Serafim Urecheanu: „Este un început. Pentru că mai înainte cum era? Se dădea indicaţii Curţii de conturi, iată trebuie să ne răfuim cu Urecheanu. Pe urmă se dădeau indicaţii procuraturii: intentaţi dosar penal. Şi iată aşa erau dirijate lucrurile.
Acum sigur că este prematur de vorbit despre nivelul nostru de conlucrare, activăm în componenţă deplină de doar două luni de zile, cînd este completul de membri ai Curții de Conturi, am audiat 40 de entităţi, printre altele şi astăzi este şedinţa Curţii de Conturi, şi n-aş putea să spun încă care este nivelul de percepţie, să spunem, a recomandărilor Curţii de Conturi în executiv, în legislativ, deoarece nici nu s-a întrunit legislativul în ultimul timp, iată două luni, şi bineînţeles în organele de drept.
Dar la capitolul transparenţă, în societate, oamenii încep să înţeleagă deja ce este această instituţie; şi facem tot posibilul de a racorda activitatea noastră cu instituţiile abilitate din acest domeniu din Europa, din toată lumea, deoarece în 189 de ţări din lume activează curţile de conturi într-o formulă sau alta. Facem tot posibilul ca Curtea de Coturi cu adevărat să fie acel organ suprem de control financiar în stat.”
Europa Liberă: Dle preşedinte, Curtea de Conturi decide independent ce trebuie să facă, nicio autoritate nu poate obliga această curte să modifice programul activităţii de audit… Unii însă s-ar întreba cum sunt alese, ca să spunem aşa, victimele auditului, ca să nu existe nici un fel de suspiciuni? Se dă cu banul? Se trage la sorţi?
Serafim Urecheanu: „Nu. Noi singuri apreciem care domeniu este mai vulnerabil în societate. Acolo unde apar unele semne de întrebare la folosirea banului public, acolo venim şi noi cu audit şi cu deciziile care apoi sunt adresate legislativului sau executivului, organelor de drept din Moldova. Bineînţeles cu recomandări şi cerinţe pe interior la entitate. Nu este neapărat că aceste materiale sau rezumatul lor să fie adresate organelor de drept. Lucrăm pe enterior şi cu entitatea care a fost supusă auditului.”
Europa Liberă: Dle președinte vă dorim succes și vă mulţumim.
