CEDO a decis că modul în care s-a desfăşurat procesul de aducere in stare de faliment a companiei a fost injust şi că încălcat mai multe drepturi ale omului au fost încălcate. Astfel, apărarea omului de afaceri nu a avut timp suficient să îşi pregătească dosarul în faţa instanţelor inferioare iar modul în care guvernul a calculat amenzile pentru plata datoriilor companiei a fost „disproporţionat”.
Decizia CEDO în legătură cu cazul Yukos
Fostul director financiar al Yukos, Bruce Misamore a salutat la New York decizia CEDO: „Nu impozitele au cauzat falimentul companiei, ci faptul ca Yukos nu a putut să îşi plătească datoriile pentru că i-au fost îngheţate conturile. Aceasta a fost o evoluţie cheie a dosarului şi de aceea noi suntem foarte încîntaţi de decizia de astăzi”.
Piers Gardner, un avocat al companiei nu este însă la fel de mulţumit şi se aştepta la o decizie mai fermă în favoarea clientului său: „Nu există nici o îndoială că procesul a fost nedrept şi că amenzile aplicate în cazul Yukos au fost lipsite de bază legală şi au violat Convenţia pentru drepturile omului din 1950 şi asta este extrem de important”.
Decizia de astăzi nu este definitivă. În următoarele 3 luni, atît guvernul rus cît şi compania Yukos pot cere reexaminarea cazului în fa'a Marii Curți. Dacă cererea va fi acceptată, atunci procesul se judecă de către 5 judecători. Dacă nici una din părţi nu aduce cazul spre reexaminare, atunci decizia de azi devine definitivă.
Guvernul de la Moscova, prin reprezentantul său la curtea de la Strasbourg pare multumit de decizie.
Nu acelaşi lucru îl spune Irina Yasina, o jurnalistă care a condus cîndva fundaţia pentru educaţie a companiei Yukos. Ea a declarat colegilor noştri de la serviciul rusesc: „Eu sunt surprinsă. Cred că oricine a urmărit cazul acesta a înţeles ce se întâmplă de fapt. Încă o dată Europa, cu respectul ei pentru litera legii, a fost ca o glumă proastă. Ei nu înţeleg situaţia deloc. Ei nu vor să înţeleagă că aici orice lege poate fi pusă în paranteze”.
În mai, CEDO a decis că drepturile lui Mihail Hodorkovski au fost încălcate după arestarea sa din 2003, dar, din nou, a spus că nu are suficiente probe care să demonstreze că arestarea sa a avut motive politice.
