Linkuri accesibilitate

Dilema soluției pentru alegerea președintelui R. Moldova


Vitalie Catană: „Curtea corect a stabilit că nu se poate ca printr-o lege inferioară să fie modificată o lege cu valoare juridică superioară, cum este Constituţia.”




Curtea Constituţională a decis: majoritatea prevăzută de Constituţie cu care trebuie ales şeful statului nu poate fi schimbată printr-o lege inferioară Constituţiei - aşa că partidele parlamentare au de ales între alegeri parlamentare anticipate, modificarea legii fundamentale în modul prevăzut şi alegerea unui Preşedinte al Republicii cu 61 de voturi. Partidelor de la guvernare nu le ajung, în continuare, două voturi pentru alegerea preşedintelui, în timp ce opoziţia doreşte să voteze doar pentru un candidat al ei. Ce e de făcut? Discutăm în această dimineaţă cu expertul în drept constituţional, Vitalie Catană.

Europa Liberă: Curtea Constituţională a decis, aşadar, că alegerea şefului statului de către deputaţi este posibilă doar cu majoritatea prevăzută de legea fundamentală, majoritate ce poate fi schimbată numai dacă este modificată Constituţia în modul exclusiv descris în chiar această Constituţie. Asta ar însemna, teoretic, că situaţia de până acum care cauzează dizolvarea non-stop, să zicem, a legislativului poate continua la nesfârşit…

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Vitalie Catană despre decizia Curții Constituționale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:21 0:00
Link direct


Vitalie Catană: „Da, dacă se aplică strictamente această recomandare a Curţii Constituţionale, atunci vom merge, bineînţeles, din alegeri anticipate în alegeri anticipate în fiecare an. Eu cred că dacă s-a exprimat Curtea în acest mod, într-un fel a comis un act de inconsecvenţă, pentru că anterior Curtea a avizat un referendum prin care se încerca modificarea Constituţiei în aşa mod încât preşedintele să fie ales în mod direct de către popor, iar acest referendum avizat de Curtea Constituţională, în fond, a eludat art. 141-143 din Constituţie, care stabilesc modul de modificare a Constituţiei; aşa că în acest sens cred că Curtea se contrazice pe sine însăşi.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să urmeze acum şi mai ales cât de lungă poate fi perioada rezonabilă de timp în care ar trebui să se facă ceva?

Vitalie Catană:
„Înainte de a spune lucrul acesta aş vrea să spun, totuşi, că eu cred că a existat o soluţie constituţională, însă domnul Mihai Ghimpu, părerea mea, a mers în faţa Curţii cam nepregătit. Întrebările adresate Curţii au fost incorecte şi Curtea a profitat de acest lucru şi nu a vrut să îşi asume o decizie mai îndrăzneaţă.”

Europa Liberă: Ce a fost incorect din partea dlui Ghimpu?

Vitalie Catană:
„A cerut Curţii să explice dacă se poate prin lege organică schimba o lege constituţională, iar acest lucru nu este posibil. Curtea corect a stabilit că nu se poate ca printr-o lege inferioară să fie modificată o lege cu valoare juridică superioară, cum este Constituţia.

Dl Ghimpu trebuia să conteste pragul de 3/5, trebuia să ceară să se stabilească caracterul anti-democratic al acestei norme, din motivul că ea încalcă un principiu fundamental democratic, cel al majorităţii, pentru că această prevedere stabileşte un drept de veto al opoziţiei asupra deciziei majorităţii, practic opoziţia poate cenzura majoritatea, fapt care contravine acestui principiu democratic al majorităţii.

Nu vom găsi în practica altor state astfel de situaţii şi nu cred că ar trebui să existe nici în Republica Moldova. În practica constituţională a altor state, din punct de vedere al procedurii constituţionale, există precedente când acte şi norme chiar din textul Constituţiei a fost posibil de modificat, şi aici aş face trimitere la o decizie a Curţii Constituţionale germane din 1951, prin care se stabileşte că o normă constitituţională, chiar dacă ea este înserată în textul Constituţiei, poate fi declarată nulă dacă contravine principiilor fundamentale ale dreptului constituţional, or noi cred că suntem în această situaţie. Din păcate, dl Ghimpu s-a înconjurat cu nişte experţi mai slab pregătiţi şi nu a înţeles acest lucru. A mers pe o cale greşită şi a pierdut.”

Europa Liberă: E opinia dvs în privinţa experţilor cu care se consiliază dl Ghimpu. Totuşi, ce urmează acum şi cât de lungă poate fi perioada rezonabilă de timp în care ar trebui să se facă ceva?

Vitalie Catană:
„În acest moment mingea este pe terenul partidelor parlamentare, decizia trebuie să se dea în Parlament şi se va urma calea pe care o cunoaştem, declanşarea procedurii de alegere a preşedintelui şi cred că în acest caz e posibil orice, e posibil să ajungem în alegeri anticipate, ne vom afla în acest cerc vicios care nu poate fi depăşit decât schimbând textul constituţional, fie e posibilă o înţelegere, de exemplu, între cele două partide mari care pot alege preşedintele, respectiv PCRM şi PLDM.

L-am auzit pe dl Filat, prim-ministrul, vorbind şi el despre o soluţie care face trimitere la un referendum. Este posibilă, în opinia mea, să fie realuată această discuţie şi să se ajungă la un nou referendum privind modificarea Constituţiei şi deocamdată acestea sunt trei căi posibile pe care le văd.”

Europa Liberă: O precizare, un eventual referendum ar putea fi organizat din câte îmi amintesc, abia peste un an de zile. Nu ar trebui să dureze ceva timp?

Vitalie Catană:
„Din punct de vedere al oportunităţii politice, cred că Alianţa ar putea temporiza în aşa fel încât să se ajungă şi peste un an să se organizeze un referendum. Nu cred că este o problemă, se poate declara că este oportun ca acest lucru să aibă loc, se face adresare la Curtea Constituţională şi cu motivul că există această adresare se poate dispune caracterul temporar al instituţiei prezidenţiale şi interimatul, în cazul dat al dlui Lupu, poate fi prelungit şi pentru perioada acestui an. Eu cred că dacă până acum a fost posibil, va fi posibil şi de acum încolo acest lucru.”

Europa Liberă: Mai devreme aţi prezentat trei scenarii de deblocare a situaţiei. Care însă din aceste scenarii vi se pare mai agreat de electorat sau, mă rog, de o majoritate a electoratului?

Vitalie Catană:
„Soluţia cea mai facilă ar fi alegerea preşedintelui de către Parlament, dar dacă nu există această posibilitate, cred că referendumul ar fi cel mai potrivit. Ştim din sondaje că cetăţenii Republicii Moldova preferă să aibă un preşedinte ales în mod direct, dar avem aici experienţa referendumului petrecut anul trecut care a eşuat. Din păcate, astăzi suntem în această dilemă. Fie ţinem cont de opţiunea covârşitoare a cetăţenilor noştri şi se încearcă impunerea acestei proceduri de alegere prin vot direct, fie se declară că acest lucru este mai greu de făcut şi atunci se merge pe altă cale.”

Europa Liberă: Se tot vorbeşte – ca despre o soluţie – de amendarea legii fundamentale în sensul revenirii la o republică parlamentară cu competenţe drastic reduse pentru şeful statului. Ar putea fi o ieşire din impas?

Vitalie Catană:
„Şi asta ar fi o soluţie, numai că vedem că Partidul Comuniştilor nu vrea să accepte o soluţie în Parlament, comuniştii acţionează după principiul „cu cât mai rău pentru toţi ceilalţi, inclusiv pentru toată Republica Moldova, cu atât mai bine pentru partidul lor”. Nu ştiu dacă ei sunt dispuşi să accepte o soluţie în Parlament, cu toate că ei au fost cei care au iniţiat un proiect prin care se propunea reducerea pragului majorităţii calificate pentru alegerea preşedintelui. Ar fi, repet, soluţia cea mai facilă, dar nu cred că PCRM este dispus să facă aşa ceva.

Cred şi eu că trebuie să se intervină, până la urmă, în schimbarea legii pentru că va trebui să ieşim din acest cerc vicios, pentru că altfel vom sta an de an în alegeri anticipate. În plus, este adevărat că trebuie reglementate şi raporturile între instituţiile fundamentale ale statului, în speţă preşedinţia pentru că, din păcate, la noi s-a făcut un fel de amalgam din diferite principii şi modele, respectiv parlamentar şi semi-prezidenţial, şi s-a creat o instituţie prezidenţială care mai mult creează dificultăţi decât ajută democraţia noastră.

Ar trebui, până la urmă să optăm fie pentru o republică semi-prezidenţiale de timpul celei franceze, fie pentru o republică parlamentară şi, în funcţia de decizia luată, să se construiască raporturile între instituţii în modul respectiv.”

Europa Liberă: Opţiuni ce necesită, bineînţeles, efortul politicienilor, al deputaţilor şi, respectiv, modificarea Constituţiei sau adoptarea unei noi Constituţii. Dle Catană, vă mulţumim foarte mult că aţi fost alături de noi.
XS
SM
MD
LG