Miniștrii europeni de justiție și interne au amânat astăzi un vot cheie pentru admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen fără controale la frontieră. Franța și Germania au amânat în martie admiterea celor două țări candidate, semnalând probleme în justiția lor. Opoziția este condusă acum de Olanda și Finlanda cu argumente asemănătoare, deși Bucureștiul și Sofia preferă să explice lucrurile prin situația internă din cele două țări nordice opozante. Relatează de la București Sabina Fati.
Problema aderării României şi Bulgariei la Schengen
„Azi am uitat ca ideile europene sint importante” a spus ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, dupa ce Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne a decis aminarea aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen pentru o data neprecizata. Polonia, care se afla la presedintia rotativa a Uniunii Europene isi asumase la inceputul mandatului aderarea celor doua state estice, dar Olanda si Finlanda au declarat ca se opun.
Cum Uniunea Europeana functioneaza pe baza de consens lucrurile s-ar putea bloca pentru o perioada mai lunga, dar oricum polonezii au reusit astazi sa evite supunerea la vot, reusind in acest fel sa ocoleasca o decizie negativa, care ar fi dus la reluarea procedurilor juridice de aderare.
Dupa reuniunea de ieri a ambasadorilor celor 27 de state europene se stia deja ca Haga si Helsinki vor pune veto daca se va vota largirea Spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria, de aceea oficialii polonezi au facut tot ce au putut pentru a nu se ajunge in aceasta faza. Ministrul polonez de interne a subliniat ca ceea ce s-a intimplat cu Romania si Bulgaria reprezinta o incalcare a principiului solidaritatii europene. Presedintele roman Traian Basescu a declarat ca se va stradui sa repuna pe agenda sefilor de stat si de guvern ai Uniunii Europene de luna viitoare subiectul aderarii la Spatiul Schengen.
Romania a indeplinit toate criteriile impuse de Acordul Schengen, fiind vorba mai ales de conditii tehnice de securizare a frontierelor, numai ca Franta, sprijinita de Germania, insistat la finele anului trecut sa fie luate in considerare si eforturile anticoruptie. Astfel termenul martie 2011 privind aderarea Romaniei la spatiul european de libera circulatie a fost aminat prima data. Ulterior Parisul si Berlinul au cazut de acord cu admiterea Bulgariei si Romaniei in doi pasi, in aceasta toamna cu granitele aeriene si maritime, iar anul viitor cu frontierele terestre.
Parlamentul olandez a decis inca de saptamina trecuta ca nu accepta prelungirea spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria, iar Finlanda s-a raliat rapid acestei idei. In ambele state guvernele sint sustinute de partide extremiste: in Olanda, coalitia liberal-conservatoare a preluat o parte din programul de guvernare al Partidului Libertatii, in vreme ce formatiunea ultranationalista Adevaratii Finlandezi sustine in conditii similare guvernul de la Helsinki. Ministrul finlandez de Interne a propus o reevaluare pentru anul viitor, in vreme ce statele nou venite in Uniunea Europeana sprijina o aderare la Schengen inca de anul acesta.
In Romania, Opozitia cere demiterea ministrilor de externe si de interne, ca modalitate de asumare a esecului aderarii la spatiul de libera circulatie, dar singurul plan este cel prin care presedintele Basescu ar putea sa-i convinga pe liderii occidentali sa reia discutiile. Cu toate acestea, in contextul in care mai multe state europene au reintrodus controalele la frontiera, iar Grecia este acuzata ca nu si-a securizat suficient frontiera cu Turcia, problema aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea fi de durata.
Cum Uniunea Europeana functioneaza pe baza de consens lucrurile s-ar putea bloca pentru o perioada mai lunga, dar oricum polonezii au reusit astazi sa evite supunerea la vot, reusind in acest fel sa ocoleasca o decizie negativa, care ar fi dus la reluarea procedurilor juridice de aderare.
Dupa reuniunea de ieri a ambasadorilor celor 27 de state europene se stia deja ca Haga si Helsinki vor pune veto daca se va vota largirea Spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria, de aceea oficialii polonezi au facut tot ce au putut pentru a nu se ajunge in aceasta faza. Ministrul polonez de interne a subliniat ca ceea ce s-a intimplat cu Romania si Bulgaria reprezinta o incalcare a principiului solidaritatii europene. Presedintele roman Traian Basescu a declarat ca se va stradui sa repuna pe agenda sefilor de stat si de guvern ai Uniunii Europene de luna viitoare subiectul aderarii la Spatiul Schengen.
Romania a indeplinit toate criteriile impuse de Acordul Schengen, fiind vorba mai ales de conditii tehnice de securizare a frontierelor, numai ca Franta, sprijinita de Germania, insistat la finele anului trecut sa fie luate in considerare si eforturile anticoruptie. Astfel termenul martie 2011 privind aderarea Romaniei la spatiul european de libera circulatie a fost aminat prima data. Ulterior Parisul si Berlinul au cazut de acord cu admiterea Bulgariei si Romaniei in doi pasi, in aceasta toamna cu granitele aeriene si maritime, iar anul viitor cu frontierele terestre.
Parlamentul olandez a decis inca de saptamina trecuta ca nu accepta prelungirea spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria, iar Finlanda s-a raliat rapid acestei idei. In ambele state guvernele sint sustinute de partide extremiste: in Olanda, coalitia liberal-conservatoare a preluat o parte din programul de guvernare al Partidului Libertatii, in vreme ce formatiunea ultranationalista Adevaratii Finlandezi sustine in conditii similare guvernul de la Helsinki. Ministrul finlandez de Interne a propus o reevaluare pentru anul viitor, in vreme ce statele nou venite in Uniunea Europeana sprijina o aderare la Schengen inca de anul acesta.
In Romania, Opozitia cere demiterea ministrilor de externe si de interne, ca modalitate de asumare a esecului aderarii la spatiul de libera circulatie, dar singurul plan este cel prin care presedintele Basescu ar putea sa-i convinga pe liderii occidentali sa reia discutiile. Cu toate acestea, in contextul in care mai multe state europene au reintrodus controalele la frontiera, iar Grecia este acuzata ca nu si-a securizat suficient frontiera cu Turcia, problema aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea fi de durata.
