Linkuri accesibilitate

Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia națională este minor


La SRL Saturn 13, Brăviceni,
La SRL Saturn 13, Brăviceni,

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu.





Despre întreprinderile mici şi mijlocii se zice că ar fi o forţă majoră pentru creşterea economică şi chiar sunt generatorii principali ai noilor locuri de muncă. Despre reducerea sărăciei, despre antrenarea populaţiei în activitatea economică, despre cultivarea spiritului de întreprinzător sînt subiectele ediței de astăzi a emisiunii „La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă”, realizată de Valentina Ursu.


Republica Moldova a ajuns să aibă o clasă de mijloc, doar că ea nu seamănă, de exemplu, cu pătura medie din ţările dezvoltate, ceea ce este, însă, poate şi firesc. Trecerea de la clasa muncitoare la clasa de mijloc este un proces mult mai complicat şi mai migălos decât simpla creştere a veniturilor familiale. Ce cred oamenii întâlniţi ocazional în stradă despre existenţa sau lipsa acestei clase de mijloc?

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă
La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:56 0:00
Link direct


- „Cred că la noi clasa de mijloc nu este. Împart categoriile în oameni săraci şi oameni bogaţi. Clasa de mijloc au două mii de lei, asta e un salariu foarte mizer. Spre exemplu ar fi profesorii, ar fi aceiaşi medici, ar fi ţăranii.”

- „Cei care îşi permit consumul pentru coşul minimal necesar lunar.”

- „Clasă de mijloc mie mi se pare că nu există. La noi există clasa de vârf şi clasa de jos. Nu se împarte lumea în trei clase pentru că ăştea de jos sunt oamenii care muncesc zi de zi, au un serviciu, nu-şi văd vârful creştetului de munca pe care o prestează în fiecare zi. Pe când clasa de vârf sunt guvernanţii, patronii de firme, de magazine. Ei de fapt fac magazine şi instituţii din astea profitabile doar tot pentru ei. Pentru că atunci când intri într-un magazin din ăsta super-puper, vezi că acolo o pereche de pantofi costă 400 de unităţi convenţionale, păi îţi pică dinţii în gură. Dar când te duci la Piaţa centrală, vezi acolo oameni de rând, care îşi procură pantofi hai să zicem de 200-250 de lei.”

- „Clasa medie la noi nu e. Oligarhi sunt vreo câţiva, dar restul e un popor sărac. Noi putem în 4-5 ani să facem clasa medie. Eu nu spun ca în Olanda, Anglia, dar ca în Ungaria. Unicul lucru să vină investiţii şi să dăm la tineri nu cu 26-30 de procente creditul, dar să-l dăm cu 7-8 procente măcar, în valuta naţională şi 4-5 procente în dolari. Pe clasa medie se ţine tot globul pământesc civilizat. 70 de procente de oameni din clasa medie susţin şi ţin acele 30 de procente lucrători de rând, constructori şi aşa mai departe, în toată sfera, şi pensionarii ş.a.m.d. Clasa medie s-o facem şi să-i punem fundamentul timp de 4-5 ani.”

*

L-am întrebat pe primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, dacă nu ar fi fost edilul capitalei, ar avea curaj să practice antreprenoriatul?

Dorin Chirtoacă în studioul Europei Libere
Dorin Chirtoacă: „De ce nu? Cred că m-aş apuca şi aş investi într-o activitate, care să însemne producere de bunuri şi servicii în Republica Moldova, cu posibilitatea de export peste hotare. La Vest sau la Eest. Un stat este performant, un stat este pe drumul cel bun numai atunci când produce şi exportă. În nici un caz când nu produce şi importă, cum se întâmplă astăzi.”

Europa Liberă: Şi consumă mult.

Dorin Chirtoacă:
„Şi consumă mult din împrumuturi. Asta este realitatea, astăzi noi trăim din împrumut, de vreme ce fiecare împrumutăm de la FMI miliarde de lei.”

Europa Liberă: Ce pondere au întreprinderile mici şi mijlocii în capitală?

Dorin Chirtoacă:
„Ponderea acestor întreprinderi este cea mai mare pe municipiul Chişinău, asta este evident. Din câteva zeci de mii de agenţi economici înregistraţi, mai mult de jumătate sunt întreprinderi mici şi mijlocii, în mare parte este vorba despre ramura comerţului, ramura construcţiilor. Pare că ramura construcţiilor este într-o situaţie mai complicată, având în vedere criza din ultimii ani. Însă totuşi nouă ne lipseşte partea nu doar de întreprinderi mici şi mijlocii, dar şi de întreprinderi care să fie conectate la pieţe externe mari, astfel încât să existe perspectiva producerii unor bunuri şi servicii în Republica Moldova.

Piaţa din Republica Moldova nu este una care poate fi atractivă pentru investitorii renumiţi, sau brandurile internaţionale, altfel numite. Este nevoie să avem un transfer, o delocalizare a producerii bunurilor şi serviciilor din Occident, sau chiar din Europa de Est, din ţările care deja fac parte din Uniunea Europeană şi respectiv localizarea lor în Republica Moldova, pentru ca să fie mult mai competitive, la un preţ mai mic, cu costuri mai mici să fie produse aceleaşi bunuri, după care să fie exportate în ţările UE. Şi nu numai în UE, poate chiar şi pe întreg mapamond. Noi avem în special doi vectori – UE şi, respectiv, Rusia.”

Europa Liberă: Administraţia publică locală îndeamnă tinerii să-şi înfiinţeze, să-şi creeze aceste întreprinderi mici şi mijlocii?

Dorin Chirtoacă:
„Noi am avut chiar câteva programe în acest sens. Unul dintre programe cu

Universitatea din Roma. Un parteneriat ULIM-Primăria Chişinău-Italia, Roma.

50 de tineri au fost pentru un stagiu de şase luni în Roma la diferite întreprinderi pentru a vedea know how-ul lor, pentru a vedea cum funcţionează şi pentru a putea pune pe picioare o activitate aici la Chişinău.

Dar rămân oricum condiţiile dure ale economiei de piaţă, condiţiile concurenţei şi fiecare trebuie să ştie să-şi facă un business-plan, să-şi calculeze corect riscurile. Şi doar în condiţiile unei abordări corecte şi inspirate se poate ajunge la dezvoltare şi respectiv profit.”

*

După ce lucrase mai mulţi ani la stăpân, adică la privat, Sergiu Ispas s-a trezit în postura celui care poate să facă ce vrea, dar a realizat cu tristeţe că până şi creativitatea trebuie să se supună unor proceduri şi constrângeri. Şi totuşi el a insistat.

Sergiu Ispas
Sergiu Ispas: „Am vrut să fiu independent, adică să nu depind de cineva, pentru că deja eu am trecut peste perioada asta, am lucrat mulţi ani pentru cineva şi am înţeles că deja e timpul.”


Europa Liberă: Şi ai decis să mergi individual?

Sergiu Ispas:
„Şi am decis să merg individual.”

Europa Liberă: Erai conştient că nu e chiar atât de uşor?

Sergiu Ispas:
„Nu e chiar atât de uşor, dar depinde în ce domeniu.”

Europa Liberă: Ai ales comerţul.

Sergiu Ispas:
„Am ales comerţul. Am primit această autorizaţie, m-am adresat unei instituţii financiare pentru obţinerea unui credit.”

Europa Liberă: La bancă ai mers?

Sergiu Ispas:
„N-am mers la bancă, nici încredere n-am avut în bancă.”

Europa Liberă: De ce să nu ai încredere în bancă?

Sergiu Ispas:
„Banca este o instituţie mult prea mare

pentru creditori mici şi mijlocii. De exemplu vine un creditor mult mai mare la o bancă, întâlnit cu cafea, cu bla-bla-bla. Pe când un creditor mai mărunţel...”

Europa Liberă: Deci tu aveai nevoie de un ajutor bănesc în sumă de cât?

Sergiu Ispas:
„Păi, la început în jur de 30-40 de mii de euro.”

Europa Liberă: Ai ezitat să mergi la bancă?

Sergiu Ispas:
„Am ezitat, pur şi simplu am ezitat să merg la o instituţie bancară. Bine, cu siguranţă acum sunt foarte multe oferte de credit la orice bancă, dar la o bancă poate să dureze şi o lună până se verifică tot dosarul. Deci despre un startup într-o afacere pe care vroiam s-o încep, una nouă şi să obţin un credit de la bancă e foarte dificil. Adică părerea mea e că numai prin relaţii foarte strânse cu cineva din conducere, din comitetul creditorilor ş.a.m.d.

Mi s-a recomandat MoldCredit, această instituţie. De la bun început am fost tratat foarte bine, cinstit, nişte relaţii cinstite, deschise, discutăm. Adică o organizaţie, o instituţie financiară, care nu încearcă să nimicească o întreprindere mică sau mijlocie, micul business. Să nu uităm că suntem în Moldova.”

Europa Liberă: Ce înseamnă că suntem în Moldova?

Sergiu Ispas:
„Pentru că sunt multe problemne financiare, în primul rând.”

Europa Liberă: Tu eşti tânăr, ce studii ai?

Sergiu Ispas:
„Studii medii.”

Europa Liberă: Ce vârstă ai?

Sergiu Ispas:
„34.”

Europa Liberă: E un risc să iniţiezi o afacere? Sau totuşi e o tendinţă spre prosperitate?

Sergiu Ispas:
„Este o tendinţă spre prosperitate, cu siguranţă există şi risc pentru că planul de afaceri este

doar un plan pe hârtie, pe când să-l realizezi în viaţă nu e atât de simplu. La un moment dat mîine poate să apară ceva – sau cade euro brusc, sau se mai întâmplă ceva, pentru că noi depindem şi de anumiţi factori externi.”

Europa Liberă: Dar nu pierzi curajul?

Sergiu Ispas:
„Nu, cu siguranţă nu.”

Europa Liberă: Îi sfătui şi pe alţi semeni de-ai tăi să meargă pe această cale?

Sergiu Ispas:
„Cine are curaj, cu siguranţă ar trebui să meargă pe această cale pentru că Moldova are nevoie. De exemplu, eu am trăit cinci ani în România, am văzut cum în România business-ul sau firmele mici şi mijlocii sunt foarte mult susţinute de stat. Legile sunt făcute în aşa fel, încât aceste firme mici şi mijlocii prosperă, sunt susţinute de stat. Pe când la noi cam cu susţinerea din partea statului e problematică.”

Europa Liberă: Cum îţi explici această atitudine a statului faţă de întreprinderile mici şi mijlocii?

Sergiu Ispas:
„Într-o oarecare măsură este şi o indiferenţă.”

*

Unele voci spun că pentru cei cu pile – cu fini, nănaşi şi cumetri din Guvern sau Parlament este mult mai lesne să înjghebi o afacere. Maria Mîrzac, care este patroana restaurantului La Vatra Neamului, încearcă să-şi facă pile de una singură, cu priceperea şi spiritul ei de întreprinzător. Am întrebat-o şi pe ea, dacă este uşor să iniţiezi o afacere în Moldova.

Maria Mîrzac
Maria Mîrzac: „Nu e aşa de uşor, dar oricum o faci. Ai nevoie şi de un ajutor bancar, de un credit, să zicem.”

Europa Liberă: Dar nu aţi mers la bancă?

Maria Mîrzac:
„Nu am mers la bancă.”

Europa Liberă: De ce nu aţi mers la bancă?

Maria Mîrzac:
„Păi ştiu că sunt foarte multe formalităţi, care eu din timp – atâtea certificate. Dar aici am făcut foarte repede.”

Europa Liberă: Aici, la?

Maria Mîrzac:
„Aici, la MoldCredit am făcut foarte repede. Mi s-a dat o listă de documente, le-am pregătit, mi s-au verificat şi într-o zi practic noi am hotărât creditul.”

Europa Liberă: Credeţi că statul este conştient că anume, pe ăştea, de alde Dumneavoastră o bună parte din economie se dezvoltă? Pentru că reprezentanţi clasa de mijloc.

Maria Mîrzac:
„Nu, nu e conştient statul. Desigur, dacă ar avea grijă de noi, să ne dea un credit mai uşor, cu un procent mai mic, mai mulţi ar fi de alde mine.”

Europa Liberă: Accesul la un credit cu un procent mic e greu?

Maria Mîrzac: „E foarte greu, e foarte greu. Pe când la MoldCredit noi l-am găsit foarte bine. Profităm şi anul ăsta de credit, tot de la MoldCredit.”



Europa Liberă: În ce condiţii v-au oferit ăştea de la MoldCredit?

Maria Mîrzac:
„Cum a fost anul trecut, aşa l-am primit şi anul ăsta.”

Europa Liberă: Procentul e convenabil?

Maria Mîrzac:
„E foarte convenabil.”

Europa Liberă: La ce procent aţi luat?

Maria Mîrzac:
„L-am luat la 15 procente.”

Europa Liberă: O bancă la cât îl dă?

Maria Mîrzac:
„La 16 şi 17 procente şi mai greu. Cu mai multe formalităţi.”

Europa Liberă: La bancă?

Maria Mîrzac:
„Da.”

Europa Liberă: Aţi ales sfera socială?

Maria Mîrzac:
„După studiul pe care l-am făcut asta ne-a convenit.”

Europa Liberă: Se merită să investeşti bani în afacerea pe care aţi iniţiat-o?

Maria Mîrzac:
„Da, dacă o administrezi şi ştii s-o faci din tot sufletul, se primeşte şi merită.”

Europa Liberă: Aţi avea un sfat pentru începători, pentru cei care vor să iniţieze o afacere?

Maria Mîrzac:
„Să facă ca noi, să facă investiţii.”

Europa Liberă: Banii cer bani?

Maria Mîrzac:
„Sigur că banii cer bani.”

Europa Liberă: Şi banii fac bani.

Maria Mîrzac:
„Banii cer bani şi banii fac bani.”

Europa Liberă: De ce vă întreb? Că mentalitatea moldoveanului, dacă au o anumită sumă mai degrabă o investeşte la consum. Fie că îşi mai lărgeşte casa, îşi mai ridică un nivel, fie că îşi cumpără o limuzină de lux şi mai puţin totuşi merg în afaceri finanţele.

Maria Mîrzac:
„Eu sunt de altă părere – banii câştigaţi trebuie să meargă la extindere, pentru a face o afacere mai profitabilă. Şi atunci când ai un restaurant şi având un venit din acesta, te extinzi cu alt restaurant şi porneşti o reţea de restaurante. Decât ai câştigat, ţi-ai făcut o casă şi ai rămas în ea.”

Europa Liberă: De cât timp practicaţi afacerile?

Maria Mîrzac:
„De cinci ani suntem.”

Europa Liberă: Nu v-au descurajat?

Maria Mîrzac:
„Nu, din contra, noi am pornit o reţea

de restaurante La Vatra Neamului. Suntem extinşi şi în România.”

Europa Liberă: Şi e mai profitabil peste Prut decât aici?

Maria Mîrzac:
„Avem clienţi şi acolo şi aici.”

Europa Liberă: Câţi oameni aţi angajat în câmpul muncii?

Maria Mîrzac:
„Aici avem 50 de persoane, în Bucureşti cam tot la 50. Dar în Bucureşti restaurantele sunt cu mult mai mari. Din echipa noastră, care este formată, nu pleacă nimeni. Din contra, se străduie să-şi menţină locul de muncă cu price preţ, vede că e stabilitate, vede că e salariul la timp, vede că e bine şi nu vor să plece. Şi peste hotare au avut oferte şi n-au plecat.”

*

Acum un an a fost constituită organizaţia de microfinanţare MoldCredit, cu capital mixt. Ea îşi propune să acorde împrumuturi pentru întreprinzătorii micro, mici şi mijlocii, prin aceasta facilitând accesul la finanţe, declară Europei Libere Gheorghe Ursu, preşedintele organizaţiei.

Gheorghe Ursu
Gheorghe Ursu: „Întreprinderile micro, mici şi mijlocii constituie la ziua de azi din numărul total de întreprinderi înregistrate în Republica Moldova, conform datelor oficiale, în jur de 98 la sută. Deşi acest procentaj este destul de semnificativ, ele alcătuiesc întreprinderile mici şi mijlocii aproximativ 43 de mii de întreprinderi. Din păcate, rolul lor în economia naţională este destul de minor.”

Europa Liberă: Aţi spus că doar patru la sută...

Gheorghe Ursu:
„Din veniturile totale, îl constituie doar patru la sută al întreprinderilor micro. Deşi, dacă vorbim la capitolul salariaţilor, 60 la sută din angajaţi sunt antrenaţi anume în acest sector. Dar 40 la sută din veniturile totale revin totuşi acestui sector – întreprinderi micro, mici şi mijlocii. Rolul statului, rolul autorităţilor statale, cât şi al celor din industria respectivă privată, care se ocupă cu finanţarea acestui sector, atât bancar cât şi nebancar, este de a spori accesul la finanţare anume a acestui sector. Chiar şi unele bănci comerciale se reorientează într-o finanţare a acestui sector, dat fiind faptul că este un sector cu un potenţial destul de înalt. Doar aproximativ 30 la sută este finanţat acest sector. Deci, rămâne un potenţial destul de înalt. Conform unor estimări, piaţa respectivă constituie aproximativ 18 miliarde de lei la ziua de azi.”

Europa Liberă: Care sunt domeniile, unde se evidenţiază activitatea acestor întreprinderi mici şi mijlocii?

Gheorghe Ursu:
„Comerţ, acordarea de servicii şi sunt domenii de producere. Accentul de bază ar trebui de făcut totuşi la domeniul de producere.”

Europa Liberă: Domnule Ursu, este adevărat că accesul limitat la sursele de finanţare pare să fie una din barierele importante în calea dezvoltării economice şi prosperităţii?

Gheorghe Ursu:
„Da, acesta este unul din elementele cheie de subdezvoltare a acestui sector la ziua de azi şi este una din problemele de dezvoltare lentă a acestui sector, anume deficienţa de acces la finanţe.”

Europa Liberă: Dacă comparăm cu alte state cum se prezintă situaţia referitor la accesul la sursele de finanţare?

Gheorghe Ursu:
„Accesul la sursele de finanţare, dacă vorbim de Europa Centrală desigur că accesul la finanţare este mult mai bun.”

Europa Liberă: De ce acolo se poate şi în Moldova nu?

Gheorghe Ursu:
„În primul rând totul depinde de nivelul de dezvoltare a ţărilor din Uniunea Europeană, nivelul de dezvoltare a ţărilor cu economie în curs de dezvoltare sau cu economie emergentă, la care se referă şi Moldova şi Comunitatea Statelor
Gheorghe Ursu în studioul Europei Libere

Independente. Acest nivel de dezvoltare desigur că presupune acolo unde este un nivel înalt de dezvoltare şi respectiv şi transparenţa în afaceri, şi multe alte elemente. Şi accesul la finanţe este mult mai înalt şi nu numai că mult mai înalt, dar şi condiţiile de finanţare sunt mai optime şi mai bune.

La noi desigur că sunt mai proaste condiţiile, aş spune, inclusiv factorii de risc legaţi de crizele politice, sau factorul politic legat de nivelul înalt de birocraţie, nivelul înalt de corupţie şi multe, multe alte elemente, care direct, sau indirect influenţează acest sector.”

Europa Liberă: Să înţeleg că o parte din aceste întreprinderi mici şi mijlocii ar prefera mai degrabă să activeze în cadrul unei economii tenebre, decât în cadrul unei economiii transparente?

Gheorghe Ursu:
„Din păcate asta este realitatea la ziua de azi. Nu că se preferă, dar chiar şi se activează în mare parte aceste sectoare, inclusiv şi în economia tendebră. Deşi, dacă ar fi o abordare complexă atât din partea structurilor statale, cât şi din partea structurilor din domeniul privat, desigur sarcina noastră şi cel puţin unele strategii sunt elaborate şi se încearcă a fi implementate pentru a face activitatea lor mai transparentă şi respectiv de a avea capacitatea de a primi finanţare sau accesul la finanţare în condiţii mai bune, mai optime.”

Europa Liberă: În Republica Moldova există o sumedenie de bănci. De ce aţi insistat să apăreţi şi Dumneavoastră ca entitate, care să veniţi în ajutorul acestor reprezentanţi ai clasei mijlocii?

Gheorghe Ursu:
„Este vorba despre transparenţa în activitate, este vorba de manajementul acestor agenţi economic, care neavând o activitate transparentă, neavând un manajement adecvat, este foarte dificil luând în calcul cerinţele prudenţiale, impuse de către Banca Naţională pentru băncile comerciale, este foarte dificil de a beneficia de aceste împrumuturi. Din aceste motive şi există sectorul nebancar, organizaţiile de microfinanţare, care în mare parte acoperă acest decalaj şi respectiv finanţează inclusiv agenţi economici cu o bonitate mai scăzută.”

Europa Liberă: Dumneavoastră căutaţi clienţi? Sau ei vă caută?

Gheorghe Ursu:
„Şi noi îi căutăm, dar şi clienţii ne caută, fiindcă înţeleg că au o şansă mai mare de a primi finanţare respectivă de la organizaţiile de microfinanţare.”

Europa Liberă: Acum un an, când aţi înfiinţat această structură, aţi invitat partenerii din Elveţia să vă vină în ajutor. De ce Elveţia?

Gheorghe Ursu:
„Elveţia este una din zonele cu un înalt grad de stabilitate economico-financiară şi aceasta ne va aduce un plus de imagine şi un plus de valoare în colaborarea noastră, dat fiind faptul că prin intermediul acestor investitori de peste hotare vom avea posibilitatea de a atrage atât direct, cât şi indirect resurse financiare internaţionale, care sunt foarte necesare pentru acest sector al nostru.”

Europa Liberă: Cum convingeţi moldoveanul că banul face ban?

Gheorghe Ursu:
„Moldoveanul, aşa aş zice, că are o fire de întreprinzător. Da, chiar sunt mulţi agenţi economici sau persoane fizice, care fiind într-o situaţie deplorabilă, sau cu un moral scăzut oricum doresc să facă ceva pentru ei, pentru familia lor, pentru cei apropiaţi. Şi respectiv, e clar că în ultimă instanţă pentru ţară.”

Europa Liberă: Deşi s-ar părea că la număr avem multe întreprinderi mici şi mijlocii, totuşi o bună parte din ele falimentează repede. Situaţia financiară precară ar fi de vină?

Gheorghe Ursu:
„Întreprinderea asta este o viaţă economică. Întreprinderile care nu sunt solvabile sau din start nu şi-au planificat eficient activitatea desigur că sunt sortite să falimenteze.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestui an de activitate câţi beneficiari aţi atras?

Gheorghe Ursu:
„Mai mult de 50 de clienţi, inclusiv persoane juridice şi persoane fizice. Portofoliul total la moment e aproximativ de 18 milioane de lei moldoveneşti. Consider că e o situaţie pentru început destul de bună. Finalizând anul cu 11,8 milioane de lei, sperăm că datorită atitudinii noastre faţă de clienţi o să dublăm acest număr de clienţi până la finele anului curent, inclusiv şi să dublăm portofoliul ca cifră.”

*

Despre îmbunătăţirea antreprenoriatului în Moldova am discutat şi cu deputatul comunist Igor Dodon, fost ministru al Economiei.

Igor Dodon
Igor Dodon: „La capitolul activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii mai avem încă foarte multe lucruri de făcut. Care sunt problemele de bază ale micului business?



În primul rând problema care nu a fost soluţionată nici anterior până la sfârşit, adică este vorba de starup-uri, adică intrarea în activitate şi aici am progresat mai mult. Însă ceea ce ţine de activitate, de obţinerea licenţelor şi activitatea în continuare – este vorba de raportare, control fiscal ş.a.m.d., aici avem foarte multe de făcut. A doua problemă majoră este accesul la finanţe. Este vorba de obţinerea finanţării şi creditelor.”

Europa Liberă: De ce băncile sunt atât de reticente când vine vorba de micul business?

Igor Dodon:
„N-aş spune că toate băncile. Avem mai multe programe în ultimul timp din partea băncilor pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Însă eu cred că este un lucru firesc. Atunci când vine o întreprindere fără istorie creditară şi fără oarecare activitate, şi fără mari active, care ar putea să le pună în gaj, se ciocneşte de problema că nu poate lua un credit. Şi aici statul trebuie să intervină, de fapt, prin acorda unor garanţii. Organizaţia pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care a fost creată pe când eram ministrul economiei, una din funcţii este anume de acordare a acestor garanţii. Trebuie de majorat fondurile în acest sens, ca ea să aibă posibilitate, acestă organizaţie să acorde mai multe garanţii.”

Europa Liberă: Procentul creditelor e mare?

Igor Dodon:
„Procentul creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii este destul de mare. Şi din nou aici este rolul statului, care ar putea să intervină.”

Europa Liberă: Şi atunci cum facem noi locuri de muncă? Dacă e atât de greu să iniţiezi o afacere şi încă să ai şi profit?

Igor Dodon:
„Rolul statului - trebuie să vină cu suport pentru acest sector, care este unul extrem de important. Cu suport în ceea ce ţine de activitate – şi aici sunt reglementările, prin voinţă politică se pune punct. Însă nu aşa cum s-a încercat cu două săptămâni în urmă să se pună punct la JLC, când au venit oameni mascaţi. Evident că dacă astfel de cazuri se întâmplă la aşa întreprinderi mari, atunci ce să mai vorbim că se întâmplă la întreprinderile mici şi mijlocii?

Şi lucrul cel mai important – trebuie să vină cu suport
In discuție cu Valentina Ursu

şi accesul la finanţare. Statul poate veni aici, poate veni cu garanţii şi poate veni cu acoperirea unei părţi a dobânzii, în funcţie de activitatea acestor întreprinderi.

Să începem cu producerea şi acolo să venim cu garanţii mai mari, şi cu acoperirea a cel puţin jumătate din dobândă. Nu comerţul, începem cu producerea. Putem merge pe abordare geografică, de ce nu? Mergem întâi cu producerea, întâi în zonele rurale şi acolo le dăm garanţii cu obţinerea creditelor şi le dăm jumătate din dobândă. Mai târziu, vedem că s-a pornit lucrul acolo, mergem mai departe. Doar aşa.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să faceţi portretul robot al antreprenorului moldovean?

Igor Dodon:
„Portretul robot ar fi: un antreprenor care a economisit anumite surse, sau le-a obţinut din străinătate activând acolo, sau le-a împrumutat de la cineva. Încearcă să lanseze o afacere, se ciocneşte de birocraţie şi merge la fisc – nu prea îi reuşeşte. Merge la Ministerul de Interne pentru a obţine avizul de la Serviciul antiincendiar şi are probleme. După ce a rezolvat toate aceste probleme, încearcă să obţină finanţare suplimentară la ceea ce are, şi din nou are probleme. Şi la o anumită etapă dă mîinile în jos.”

Europa Liberă: E cu studii superioare? E tânăr?

Igor Dodon:
„În mare măsură e cu studii superioare şi este la o vărstă de până la 40-45 de ani.”

Europa Liberă: Igor Dodon are afaceri?

Igor Dodon:
„Igor Dodon nu are afaceri la această etapă. Are un ONG, sau două ONG, la care este fondator. Este vorba de organizaţia „Iubesc Moldova”, institut de modernizare şi o fundaţie de binefacere.”

Europa Liberă: Până la urmă, vă place mai mult să fiţi politician?

Igor Dodon:
„Îmi place mai mult să fac lucruri concrete. În activitatea mea în Guvern făceam lucruri concrete şi aceea îmi plăcea mai mult.”
XS
SM
MD
LG