Istoricul Mihai Taşcă continuă în Adevărul să publice amănunte şocante din actele secrete ale fostului KGB sovietic, deconspirate nu demult la Chişinău. Astăzi el scrie despre foametea din 1946-47 şi publică un document secret care demonstrează, în opinia sa, culpa nemijlocită a bolşevicilor în organizarea acelui dezastru. Foametea de acum 65 de ani putea fi evitată dacă oamenii ar fi fost scutiţi de aşa-numita „postavka” – normă obligatorie de cereale livrată la stat – şi dacă nu era exportată recolta din anii precedenţi, este concluzia autorului, care mai afirmă că foametea a fost o măsură de „reeducare” şi colectivizare forţată a ţăranilor.
Un editorial din Timpul, semnat de George Damian, constată, cu prilejul apropiatului forum al românilor din afara graniţelor româneşti ce va fi organizat la Bucureşti, că problemele acestora rămân aceleaşi de mai multă vreme – lipsa de mass-media în limba maternă, a şcolilor, a libertăţii credinţei. Însă există şi o problemă mai nouă – lipsa de mândrie, crede autorul. Românii din trecut erau mândri că sunt români şi nu aveau inoculate sentimental că ar fi cu ceva inferiori altor etnii, cum se întâmplă în prezent. Anume asupra regăsirea acestui sentiment de mândrie trebuie să muncească autorităţile pentru a-i ajuta pe românii din diasporă, crede George Damian.
Ziarul de Gardă continuă să dezvăluie amănunte despre viaţa şi moartea lui Ion Stratulat, fostul poliţist împuşcat acum câteva săptămâni în central capitalei. În primul rând aflăm că acesta a fost înmormântat în Cimitirul Central din Chişinău, chiar lângă poetul Grigore Vieru şi rapsodul Nicolae Sulac. Ziarul publică şi o prevedere legală care spune că acolo se înhumează doar persoanele cu distincţii cum ar fi Ordinul Republicii sau Ordinul Ştefan cel Mare. Despre culisele crimei, ziarul scrie că toate ipotezele se intersectează cu firma „Elat Rent Service”, acolo unde victima, dar şi Şoltoianu, presupusul autor, aveau interese economice, oficial sau neoficial.
Un editorial din acelaşi ziar semnat de Aneta Grosu porneşte de la o vizită la redacţie a unui cetăţean care ar fi demonstrat jurnaliştilor că este unul din foştii acţionari ai unei bănci comerciale şi care în urmă cu nu prea mult timp, prin concursul unei rude apropiate cu o funcţie importantă într-o instituţie de stat, a fost internat la Spitalul de Psihiatrie. Amintindu-şi cazuri similare din perioada sovietică, Aneta Grosu constată că nu ştia că şi astăzi drumul spre psihiatrie este la fel de scurt.
