Declaraţia finală a summitului Uniunea Europeană - Parteneriatul Estic de la Varşovia salută eforturile făcute de ţările participante la acest program pentru a se apropia de valorile Uniunii Europene. Deşi vorbeşte despre „aspiraţiile europene” ale acestor țări, declarația nu pomeneşte de şansele ca ele să devină candidate la aderare. În declaraţia finală este salutată de asemenea intenţia înaltului reprezentant al Comisiei Europene de a propune pînă la sfîrşitul anului o „foaie de parcurs” pentru ţările din Parteneriatul Estic. Ea urmează să stabilească obiectivele, instrumentele şi acţiunile de îndeplinit pînă la următorul summit, programat pentru jumătatea lui 2013.ummitului, planificată pentru a doua jumătate a anului 2013. Mai multe de la Oana Serafim.
Atît în declaraţia finală ca şi în conferinţa de presă de la finalul celor două zile de întrevederi de la Varşovia sunt apreciate eforturile făcute de autorităţile de la Chişinău în cadrul acestui program. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy: „Aşteptăm să putem încheia negocierile de asociere cu Ucraina înainte de sfîrşitul anului. Şi dacă ne vor permite condiţiile (să începem) negocierile pentru comerţ liber cu Georgia şi Moldova pînă la sfîrşitul anului.”
Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso vorbea la aceeaşi conferinţă de presă şi despre progresele înregistrate în domeniul liberalizării regimului de vize: „Am făcut un pas important înainte spre regimul de liberalizare a vizelor, mai ales cu Ucraina şi cu Moldova.”
În declaraţia finală a sumitului este salutată şi decizia de reluare a negocierilor în problema transnistreană în formatul 5 plus 2.
Intreaga declaraţie finală vorbeşte despre succesele acestui program, demarat în 2009 cînd Cehia se afla la preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi care a fost conceput ca o şansă pentru 6 ţări din fostul bloc sovietic de a se apropia mai mult de valorile şi principiile Uniunii Europene. Între timp însă, entuziasmul unora dintre ţările „ vechi” ale Uniunii, mai cu seamă Franţa şi Germania s-a mai domolit, cu atît mai mult cu cît evoluţiile din lumea arabă şi dinspre partea sudică a vecinătăţii Uniunii au impus alte priorităţi. Situaţia internă a Uniunii, criza datoriilor publice, creşterea influenţei partidelor naţionaliste şi eurosceptice în cadrul comunităţii a făcut ca acest program să mai piardă din importanţa care i s-a dat iniţial de către liderii de la Bruxelles. Cu toate acestea programul s-a dovedit, cel puţin pentru Moldova, un bun catalizator al energiilor reformiste .
„Reforme politice şi economice au fost puse deja in practică, iar relaţiile dintre Uniunea Europeană şi partenerii ei estici s-au adîncit în mod semnificativ” se mai spune în declaraţia finală a reuniunii de la Varşovia.
Participanţii la reuniune au căzut de acord că Parteneriatul Estic trebuie întărit şi că trebuie continuate eforturile de punere în practică a prevederilor sale astfel încît să să creeze o zonă copmună de democraţie, prosperitate, stabilitate şi schimburi intense între cele două părţi…
Declaraţia finală nu vorbeşte explicit despre posibilitatea admiterii ţărilor din acest program în Uniunea Europeană, dar vorbeşte despre stabilirea „unor foi de parcurs” care să prevadă ce au de făcut şi ce măsuri de reformă trebuie să pună în practică pînă la reuniunea viitoare a Partneriatului, planificată pentru jumătatea anului 2013.
Cu alte cuvinte, uşa Uniunii Europene nu este larg deschisă, dar nici ferecată.