Acţiunea „Ocupaţi Wall Street” a început ca un mic protest împotriva băncilor, a câştigurilor nemăsurate în lumea finanţelor şi a inegalităţilor sociale. Acum trei săptămâni erau câteva zeci de persoane adunate în Manhattan, în cartierul financiar al New York-ului. Astăzi, protestele s-au răspândit în toate marile oraşe americane. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondenţilor Europei Libere la Washington, Heather Maher şi Nikola Krastev.
Acţiunea „Ocupaţi Wall Street”
Astăzi, la demonstraţiile de la New York participă o lume extrem de diversă, de la rockeri, la pensionari, funcționari publici, studenţi sau profesori şi toţi au un lucru în comun: sunt convinşi că sistemul social s-a dezechilibrat, cum se poate citi şi pe mai multe pancarte: 99 la sută din americanii de rând plătesc pentru ca ultimul procent să câştige milioane. Sau miliarde.
Kathy Jones este educatoare şi participa la protest împreună cu fiica ei de numai 2 ani şi jumătate. Are de lucru, împarte un apartament cu prietenul ei, programator dar totuşi, familia nu-şi poate permite o asigurare de sănătate.
Pe pagina de internet a mişcării de proteste „Ocupaţi Wall Street” se poate citi: „suntem o mişcare de rezistenţă, fără ierarhie, care reuneşte oameni de toate culorile, genurile sau convingeri politice”.
„Ocupaţi Wall Street” a fost la început ignorată de presă sau televiziuni până sâmbătă, 1 octombrie, când a blocat podul Brooklin, din centrul New Yorkului.
Peste 700 de manifestanţi au fost reţinuţi pentru scurt timp şi amendaţi. Acesta a fost momentul când mişcarea de protest s-a făcut cunoscută în toată ţara. Şi nu numai. Repede a fost copiată şi astăzi există „Ocupaţi Chicago” sau „Ocupaţi Boston”, protestele au ajuns la Los Angeles St.Louis şi Kansas. Săptămâna această sunt planificate demonstraţii de protest în peste 50 de oraşe americane. Toate alimentate de aceeaşi nemulţumire : mare discrepanţă dintre bogaţi şi săraci, care a crescut imens în ultimii 30 de ani. Desigur pe fundalul unei crize economice care a dus şomajul la peste 9 la sută.
Câteva date statistice grăitoare: cei mai bogaţi americani, cam un procent din populaţie, posedă un sfert din averile existente în America. Cei mai avuţi 20 la sută, anul trecut, cu câştigat jumătate de totalul veniturilor americane. Cei mai săraci 20 la sută, au câştigat numai 3 la sută. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel vorbeşte despre „marea discrepanţă” arătând cî între 1979 şi 2005, venitul unei familii normale a crescut cu 13 la sută în medie, venitul celor bogaţi cu 300 la sută.
În septembrie, preşedintele Obama a propus o taxă minimă pentru milionari, susţinând că este inadmisibil care aceşti, prin tot felul de deduceri, să plătească mai puţine impozite decât americanul de rând. Propunerea a fost respinsă, pentru moment, de republicani iar anul viitor sunt alegeri prezidenţiale.
