Un studiu revelator despre migrația românilor

In România, fundaţia germană Friedrich Ebert a publicităţii studiul „Impactul crizei economice asupra migratiei fortei de munca romanesti”, un studiu care scoate la iveală principalele cauze, dar si principalele efecte ale fenomenului. Mai multe de la Sabina Fati, corespondenta noastră la Bucureşti.

Criza nu i-a afectat pe toti romanii care lucreaza in strainatate, iar cei care-si doresc sa plece in alta tara nu o fac neaparat din cauza banilor ci si pentru ca-si doresc un nou orizont de viata. Studiul „Impactul crizei economice asupra migratiei fortei de munca romanesti” facut de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung ajunge la concluzia ca toate categoriile de populatie chestionate sint de acord ca migratia „contribuie la dezvoltarea Romaniei” si îi „ajuta pe cei care pleaca sa vada cum se traieste in alte tari”.

Dincolo de aceste parti pozitive pe care le constata romanii care au experimentat migratia pe propria lor piele, acestia vorbesc si despre latura negativa: destramarea familiei, accentuarea inegalitatilor sociale si exacerbarea materialismului. Astfel peste un sfert dintre romanii si romancele care erau casatoriti si au plecat la munca in strainatate s-au recasatorit in tara unde au plecat.

Pe de alta parte cei mai predispusi sa se intoarca in tara sint tinerii intre 18-27 de ani care nu au familii. Numarul romanilor plecati in strainatate si care au revenit dupa declasarea crizei economice este foarte mic si doar 22% dintre acestia intentioneaza sa ramina. Cu toate acestea doar 14% dintre cei care pleaca la munca in strinatate reusesc sa-si gaseasca de lucru pe o pozitie mai buna decit cea pe care o aveau in Romania, in vreme ce marea majoritate a migrantilor romani „construiesc, incaraca si descaraca, ingrijesc copii si persoane cu nevoi speciale, fac curatenie culeg fructe si legume, pazesc sau string mesele”

Destinatile preferate ale romanilor sint in ordine Spania, Italia, Germania, Danemarca, Marea Britanie si Austria. Potrivit studiului strategia de succes pentru un emigrant roman presupune fie existenta unor rude extrem de apropiate, frati sau surori de obicei, care ajuta la o acomodare mai usoara si pregatesc terenul, fie investita in legaturi cu strainii din tara de emigratie, petrecerea timpului liber impreuna cu acestia pentru o adaptare usoara, dar si pentru a gasi persoane care le pot oferi ajutorul si pe care se pot baza.

Desi barbatii pleaca mai usor si trag dupa ei fiecare in parte inca trei persoane, femeile isi gasesc mai usor de lucru, inclusiv in aceasta perioada de criza in care sint solicitate pentru munci domestice. Fiecare romanca mai duce dupa ea in strainatate inca cel putin doua femei, iar cele de peste 45 de ani sint mai dispuse sa lucreze in afara tarii decit barbatii de aceiasi virsta si isi gasesc repede un loc de munca

Peste 90% dintre romanii reveniti acasa sustin ca s-au integrat in tarile occidentale unde au lucrat „bine si foarte bine”, potrivit studiului facut de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung in 71 de comune, 30 de municii si orase din judetele Brasov, Clalarasi, Dolj, Maramures, Neamt si Vaslui. In total au fost intervievati 2.974 de romani din tara si 980 de migranti.