„Mie nu îmi place în Moldova că oamenii uită să citească”

Paul Hodorogea l-a întîlnit pe tînărul Grigore Mîrzenco, specialist în comunicate și un avid cititor.

Grigore Mîrzenco: „Când te culci în pat nu mai foloseşti calculatorul şi vrei să citeşti ceva. Te trezeşti apoi că citeşti timp de 2-3 ore şi eşti captivat. În final, intr-o săptămâna citeşti o carte.”

Europa Liberă: Care e ultima carte pe care ai citit-o?

Grigore Mîrzenco: „Dostoievski, Crimă şi pedeapsă. Subiectul e unul foarte obişnuit, să zic. Unde n-ai deschide, cineva omoară pe cineva pentru ca era beat sau i-a furat ceva. Tânărul acesta omoară o bătrână şi apoi se creează tot felul de împrejurări care îl presează, în final îl împing spre aceea că el să spună deschis că el de fapt a omorât bătrâna. Partea cea mai frumoasă este finalul, o fată se îndrăgostește de el şi el de dânsa. Ea îl aşteaptă să iasă din închisoare şi îl vizitează. El realizează care este valoarea vieţii. Se aseamănă undeva cu Hugo, Mizerabilii, dar la Hugo, aş spune, detaliile sunt mai obositoare.”

Europa Liberă: Cartea asta ai citit-o pentru plăcere sau ai avut şi ceva de învăţat?

Grigore Mîrzenco: „În calitate de criminal mi-a stricat toate planurile, mă gândesc să-mi amân toate planurile diabolice. Partea cu dragostea tot nu strică. Dar nu asta este ideea, cred ca am învățat foarte mult despre ce înseamnă să fii un rus şi despre cum rusul vede lumea. Mizeria din oraş şi felul oamenilor de a depăşi nişte greutăţi în viaţă. E foarte puternic descris. Mie nu îmi place în Moldova ca oamenii uită să citească, mai degrabă stau pe internet şi citesc un blog care e lipsit de conţinut sau e foarte subiectiv. Trebuie să te ducă capul singur să ai o opinie. Noi trebuie sa citim ca să avem un creier încreţit. Cred că aşa cum fuga încălzeşte muşchii corpului, aşa şi cititul, elementar încălzeşte mai toate părţile creierului.”