Din Adevărul aflăm că la aproape cinci luni de la scrutinul local, aleşii din Capitală nu-şi pot împărţi comisiile. Ei s-au întrunit doar la o singură şedinţă, şi aceea festivă. Comuniştii îşi acuză colegii din partidele democrate şi liberale că nu vin la şedinţe. De cealaltă parte, reprezentanţii AIE îi învinuiesc pe comunişti că nu doresc să cedeze funcţii. Analistul politic Igor Boţan a declarat pentru Adevărul că situaţia din Consiliul Municipal Chişinău este anormală şi că „ultimul cuvânt în acest conflict îl vor avea chişinăuienii care ar putea să-i taxeze la viitoarele alegeri“.
În editorialul semnat în Timpul, Constantin Tănase se arată convins că de 20 de ani moldovenii nu se pot rupe de pe orbita absurdului şi mai cred în minuni. Mai cred că, iată, rezolvînd criza constituţională şi alegînd preşedintele - toate problemele vor dispărea. Dl Tănase scrie că alegerea preşedintelui încă nu rezolvă problemele R. Moldova. Indiferent cine va fi ales preşedinte, dacă din scena politică de la Chişinău nu dispar V. Voronin, V. Filat, M. Lupu şi M. Ghimpu, crede Constantin Tănase - R. Moldova nu are şanse să se mişte înainte.
„Moldavskie Vedomosti” scrie că „pentru a înţelege cine dintre politicienii moldoveni se numără printre prietenii Rusiei, e suficient doar să urmăreşti şedinţa mesei rotunde «Rusia-Moldova: dialog în numele viitorului»”. „Luni a avut loc cea de-a şaptea şedinţă în formatul propus în 2008 de către Ambasada Rusiei. Acum un an la această masă nu era prezent nici un comunist, în schimb erau prezenţi democraţii. În această primăvara din partea PCRM a fost prezent doar Igor Dodon, iar democraţii au fost reprezentaţi de vicepremierul şi Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. La 24 octombrie 2011, la puţin timp după întâlnirea premierului Filat cu Vladimir Putin, în prezidiul «dialogului» nu s-au aflat nici democraţi, şi nici membri ai Guvernului din partea PLDM”, conchide „Moldavskie Vedomosti”.
Analistul economic Adrian Lupuşor notează în săptămânalul „Economist” că anul 2012 aduce veşti îngrijorătoare pentru fondul public de pensii. Numărul bărbaţilor care vor atinge limita vîrstei de pensionare va fi cu aproape 35 la sută mai mare faţă de cel înregistrat anul trecut. Aceasta este cea mai mare creştere de pe tot parcursul perioadei de tranziţiei, explică Adrian Lupuşor, adăugînd că este nevoie de reformat „din rădăcini” actualul sistem public de asigurări sociale.
