Cine şi de ce nu vrea descentralizarea administrației locale?

Valentina Ursu: Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. Experţii sugerează că starea administraţiilor locale nu e doar gravă, ci este foarte gravă. Proiectul strategiei naţionale de descentralizare, ajustat completat după câteva runde de consultări publice, ar putea şi ar trebui să constituie temelia tuturor reformelor, ce-ar asigura modernizarea administraţiilor publice locale. De ce atât de anevoioasă această cale a descentralizării?

La sfârsit de săptămână cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Primarul este şeful administraţiei publice locale, dar lumea ar trebui să înţeleagă că şi atribuţiile primarului sunt relativ limitate şi dese ori el nu poate să rezolve toate problemele şi nu poate interveni în toate domeniile. Este opinia primarului de Iurceni, Gheorghe Sorocovici, pe care l-am întrebat: se mănâncă uşor această pîine de primar?

Gheorghe Sorocovici: „Pîinea asta, dacă nu ar fi un gât de apă plată, m-aş îneca.”

Europa Liberă: Ce vă face să nu vă înecaţi? Entuziasmul? Eroismul? Sacrificarea sănătăţii?

Gheorghe Sorocovici: „Oamenii au înţeles că schimbările, care s-au petrecut în ultimele trei luni de zile de când sunt primar în postura asta s-au schimbat multe în sat - amenajarea satului, curăţenia, atitudinea colaboratorilor mei din primărie faţă de populaţie. Era numai o singură zi de primire, lunea, şi atunci numai în trei ceasuri. Acum e în fiecare zi şi orice cetăţean. Tot mai mult şi mai mult sosesc bătrânii, care niciodată aici nu se ridicau - sunt 34 de scări în sus, în trei în patru picioare. Acum se ridică numai ca să stea de vorbă 10-15 minute, jumătate de oră.”

Europa Liberă: Cu primarul sau cu alt funcţionar?

Gheorghe Sorocovici: „Cu primarul.”

Europa Liberă: Domnule primar Sorocovici, câţi bani i-ar trebui Primăriei Iurceni ca să facă din localitate un sat model?

Gheorghe Sorocovici: „Sat model de tip european - măcar vreo 10 milioane de euro.”

Europa Liberă: Care e bugetul Primăriei?

Gheorghe Sorocovici: „O, bugetul primăriei e foarte mic - nici nu vreau să-l spun.”

Europa Liberă: Cât e?

Gheorghe Sorocovici: „560 de mii de lei.”

Europa Liberă: Ce faceţi cu el? Daţi salariul pedagogilor?

Gheorghe Sorocovici: „Dăm salariul pedagogilor, grădiniţei de copii şi…”

Europa Liberă: Şi cam atât.

Gheorghe Sorocovici: „Şi cam atât. Şi iată cu toate reparaţiile pe care le fac la Primărie, la Casa de cultură, la grădiniţă, că am pregătit grădiniţa foarte bine şi liceele. La grădiniţa de copii am schimbat toate reţele de canalizare, am schimbat podelele, care erau făcute din linoleum, dar cu gropi şi rupte şi copiii aveau fracturi numai de aceea că se împiedicau de acestea.”

Europa Liberă: La uşa căror demnitari ar trebui să bateţi să obţineţi şi mijloace băneşti?

Gheorghe Sorocovici: „Cred că atunci când vom pregăti bugetul pentru anul viitor să se uite la noi şi Guvernul pentru că spun: primarii, ei se descurcă singuri. Da, noi ne descurcăm în unele lucruri foarte mici. Că în ziua de azi trebuie să rog un tractorist ca să vină cu tractorul lui propriu ca să ducă o remorcă de gunoi. Când am curăţat Casa de cultură, pe care am promit-o de la ex-primar, am lucrat trei săptămâni şi am scos din ea 12 remorci de gunoi. Deci, în 12-14 ani precedenţii primari nici nu s-au uitat ce este în Casa de cultură.”

Europa Liberă: Ce a făcut săteanul? N-a văzut că e gunoi în Căminul cultural?

Gheorghe Sorocovici: „Sătenii s-au ocupat cu alte întrebări, dar nu pentru ridicarea culturii, nu pentru repararea grădiniţei de copii, liceu ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ştiţi foarte bine - banul face bani. Agenţii economici la ţară sunt puţini. Cei care sunt puţini, nici ei nu declară întru totul veniturile, pentru că mai găsesc doi-trei oameni şi le dau un salariu la plic, sau să nu mai ştie statul. Şi atunci de unde impozite în bugetul local?

Gheorghe Sorocovici: „Până la mine nimeni nu a petrecut nici o licitaţie pentru agenţii economici. Primele licitaţii sunt făcute anul acesta.”

Europa Liberă: În cadrul acestor licitaţii se spălau cei mai mulţi bani?

Gheorghe Sorocovici: „Da, chiar la repartizarea ajutorului social, erau puşi pe listă oamenii care era apropiaţi de agenţii economici raionali şi se împărţeau banii ăştea numai cum ei ştiau.”

Europa Liberă: Cum va arăta satul Iurceni la finele mandatului Dumneavoastră de primar?

Gheorghe Sorocovici: „Reparăm casa de cultură, se construieşte un centru de medicină, să facem iluminare la sat, că n-ar un bec de leac în tot satul - e întuneric, nu se vede la cinci metri. Să reparăm drumurile, să ajutăm familiile celea grele, că tare multe sunt nevoiaşe şi trebuie de ajutat. Pentru că altfel o să înceapă a fura, copiii o să înceapă a se duce pe calea cea rea şi dacă noi nu o vom face, noi nu vom obţine nimic bun.”

*

Europa Liberă: Administraţia locală nu poate să-şi îndeplinească în mod eficient atribuţiile sale. Este concluzia pe care a sonorizat-o la microfonul Europei Libere primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Edilul capitalei spune că interesul autorităţilor centrale a fost mereu acela, ca administraţia locală să contribuie cu sume cât mai mari la bugetul central.

Dorin Chirtoacă: „În prezent veniturile fiscale sunt centralizate la nivel de stat. Deci, statul ia cea mai mare parte a taxelor şi impozitelor plătite pe teritoriul Republicii Moldova. Doar o mică parte rămâne la nivel local. De exemplu, din şase miliarde de lei, cât se acumulează în municipiul Chişinău, la stat se duc patru miliarde, la municipiu rămân două miliarde de lei. Din cele două miliarde de lei, care rămân la municipiu, încă un miliard şi 300 de milioane deja din bugetul nostru local, sunt transferate din nou la stat pentru întreţinerea domeniului educaţiei şi poliţiei. Or, conform Constituţiei, atât educaţia, cât şi poliţia trebuie să fie întreţinute din bugetul de stat. Chiar şi mărirea salariilor, care a avut loc acum la 1 septembrie pe hârtie s-a făcut prin hotărâre de Guvern, iar în realitate banii sunt plătiţi din bugetul municipiului Chişinău. Plus la asta noi astăzi mai plătim şi datorii istorice în continuare la Termocom, care iarăşi nu e treaba noastră. Sunt lucruri făcute în mod iresponsabil de cei care au fost înaintea noastră. Or, uitaţi-vă că din şase miliarde de lei, cinci miliarde 300 de milioane de lei, adică 90 de procente pleacă la stat şi doar 10 procente rămân pentru treburile municipalităţii. Or, municipiul Chişinău este capitala Republicii Moldova şi are un milion de locuitori. Republica Moldova are patru milioane de locuitori, dacă îi mai are. Patru şi 300 de mii cu tot cu Transnistria, trei milioane 700 fără Transnistria şi dacă mai scoatem milionul care este plecat peste hotare, două milioane şi jumătate, să spunem trei milioane. Deci, municipiul Chişinău are un milion de locuitori şi se descurcă cu 700 milioane de lei, iar bugetul de stat acumulează cinci miliarde 300 de milioane de aici şi plus alte 10 miliarde din TVA, taxe vamale şi alte impozite la nivelul Republicii. Şi în total avem o proporţie de cât la cât? 700 de milioane de lei pentru municipiu la un milion de locuitori şi 17 miliarde de lei şi un împrumut de un miliard de lei de la FMI pentru Republică pentru nivelul central. Despre ce defalcări să mai vorbim, când este foarte clar că toate veniturile sunt luate la nivel de stat şi asta nu este în regulă, nu va duce la bine.”

Europa Liberă: Acum e pe cale a fi elaborată o strategie privind descentralizarea puterii. De ce atât de greu se purcede la această descentralizare?

Dorin Chirtoacă: „Să vedem dacă în urma aprobării acestei strategii va fi pusă imediat în aplicare şi respectiv vreau să văd şi termenii în care urmează să se întâmple lucruri adevărate în ceea ce priveşte descentralizarea.”

Europa Liberă: Cum vedeţi Dumneavoastră descentralizarea?

Dorin Chirtoacă: „Descentralizare ca să fie înseamnă să dai de fapt putere de la nivel central la nivel local. Nu prea au fost doritori care să renunţe la putere în favoarea administraţiei locale. Primăria Chişinău, cât n-ar fi de straniu şi oricare altă primărie din Moldova nu are dreptul nici măcar să pună o amendă şi să pedepsească un cetăţean neascultător pentru curăţenie, construcţie neautorizată sau altceva. Toate aceste prerogative sunt la nivelul statului. În acelaşi timp nu avem dreptul să stabilim noi taxe sau să anulăm taxe, pentru că tot vorbim de autorităţi. Până la urmă consiliul şi primarul răspunde în faţa cetăţenilor dacă stabileşte taxe locale ne la locul lor. Dar ar trebui să aibă acest drept. Şi iată nu este, să vedem dacă va fi. Anumite lucruri puteau fi făcute foarte uşor încă din anul 2009 fără nici un fel de probleme. Tocmai pentru a confirma intenţia de descentralizare, iar strategia urma să vină pentru procesul amplu. Erau nişte lucruri care apăsau de multă vreme şi care au însemnat abuzuri ale fostei guvernări comuniste. Prin anumite legi, comuniştii au centralizat anumite atribuţii, le-au luat de la administraţia locală şi le-au dus la nivelul administraţiei centrale. Ca de exemplu, atribuţiile în domeniul construcţiilor neautorizate. Primăria până în anii 2000 avea dreptul să demoleze efectiv construcţiile neautorizate. Astăzi primăria nu are dreptul pârghii în acest domeniu, toate pârghiile sunt la nivelul Inspecţiei de stat în construcţii. Doar ei au dreptul să oprească o construcţie, să întocmească un proces verbal şi respectiv să meargă în instanţă pentru a cere demolarea construcţiei respective. Primăria nu are dreptul să se amestece, noi facem doar statistică - primim acte, eliberăm certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie. Dar doar la nivel de evidenţă în cadrul unor registre, nu la nivel de pârghii pentru a putea opri construcţiile şi cele autorizate şi cele neautorizate. Pentru că şi construcţia autorizată nu poate fi oprită decât de Inspecţia de stat şi nu de Primărie, conform legii actuale. Sau în partea financiară - faptul că statul intervine brutal în activitatea administraţiei locale şi micşorează veniturile.”

Europa Liberă: Dar se vorbeşte că autonomie financiară, care ar fi consfinţită printr-o lege.

Dorin Chirtoacă: „Da, dar care sunt pârghiile de autonomie financiară, dacă toate veniturile sunt stabilite tot prin lege, prin Codul fiscal şi primăria nu poate decât să recepţioneze sursele respective ca urmare a activităţii Inspectoratului fiscal. În prezent, iată ce am obţinut anul acesta, este ca să fie scos plafonul taxelor locale din lista taxelor, care sunt stabilite în lege. Orice primărie poate să stabilească de sine stătător mărimea acestora, de la minim până la maxim. Nu există un plafon nici minim, nici maxim. Mai sunt venituri, care pot fi obţinute din privatizări, din exploatarea patrimoniului. Dar în condiţii de criză să spui că merită să scoţi la vânzare pe un cap tot ce ai nu este raţional, pentru că ar însemna să dai nu la valoarea bunului respectiv. Noi continuăm să facem licitaţii funciare, dar cu terenuri mici şi medii, astfel încât să vedem cum funcţionează piaţa în acest sens. Să scoatem hectare aşa pur şi simplu ca să scăpăm de ele şi cineva să facă bani nu prea este potrivit.”

Europa Liberă: Până la urmă aşteptaţi aprobarea acestei strategii privind descentralizarea?

Dorin Chirtoacă: „Evident că da. Dar aşteptăm punerea ei în aplicare şi rezultate clare în fiecare an în ceea ce priveşte transferul de competenţe de la nivel central la nivel local. Practic, tot ceea ce ţine de ordinea publică, poliţia municipală ar trebui să fie transferată la nivelul primăriei, ceea ce ţine de Inspecţia de stat în domeniul construcţie, inspecţia integrală ar trebui să fie mutată la primării, ecologia la fel, să aibă loc pedepsirea celor care numai au dus o maşină de nisip sau au ridicat un perete. La nivel ecologic la fel, pentru orice gunoişte, pentru orice nerespectare a regulilor în domeniul ecologiei să fie pedepsit la nivel local cineva. Şi descentralizarea trebuie să aibă loc în sectoare, chiar la nivelul sectorului, nici măcar la nivelul primăriei. Şi tot aşa, practic, în toate domeniile care ţin de gospodăria locală.”

*

Europa Liberă: Dependenţa financiară a administraţiei locale de cea naţională a condus şi la dependenţa primarilor de culoarea politică a guvernelor, - e de părere politologul Cornel Ciurea, de la Institutul pentru dezvoltare şi iniţiative sociale „Viitorul”. Discuţia cu el am pornit-o de la elaborarea şi aprobarea acestei strategii naţionale de descentralizare, un document al administraţiei publice locale, care concretizează şi stabileşte nişte direcţii foarte clare spre care să meargă autorităţile.

Cornel Ciurea: „Suntem acum în faza discuţiilor cu privire la descentralizare, dar principala chestiune este cum şi ce anume împuterniciri acordăm regiunilor, localităţilor, pentru că vrem ca cetăţeanul să fie cât mai aproape de primării, de conducătorul care se află în nemijlocita lui apropiere. Or, evident, autorităţile centrale nu doresc acest lucru. De multe ori reforma este blocată chiar şi de opoziţie. PCRM-ul nu doreşte o descentralizare.”

Europa Liberă: Dar şi pe timpul guvernării comuniste nu s-a făcut nimic.

Cornel Ciurea: „Păi nu, s-a făcut, s-a trecut de la judeţe la raioane.”

Europa Liberă: Din contra, s-a centralizat şi mai mult puterea..

Cornel Ciurea: „Evident, deşi sub pretextul unei aparente descentralizări. Şi bun, în aceste condiţii ne macină această întrebare - din ce cauză nu putem descentraliza? Din cauză că avem aceleaşi sechele comuniste, din cauză că nu dorim ca autorităţile locale să dispună de plenitudinea împuternicirilor, care le-ar reveni.”

Europa Liberă: Dar ţinând hăţurile în mâni, aici la Chişinău, asta înseamnă că îl faci dependent şi pe primar şi pe funcţionarii din primărie politic de guvernare. În primul rând, pentru că guvernarea oferă finanţe suplimentare, ajută la reparaţia unui drum, la reparaţia unei şcoli, la reparaţia unei grădiniţe.

Cornel Ciurea: „Din punctul de vedere politic, fluxurile financiare sunt controlate de către autorităţile centrale, care le utilizează de foarte multe ori în scopuri politice, pentru a-şi asigura un sprijin politic electoral, eventual. De altfel, există un fel de distribuire a împuternicirilor între centru şi periferie - politicienii nu prea acceptă lideri locali, de exemplu, pe liste electorale, pentru că pot să guverneze această ţară de unii singuri şi tot ce pot acorda localităţilor este să le ofere permisiunea de a candida în localităţile lor. Dar sigur aici guvernarea lor este doar parţială pentru că oricum banii se află în buzunarul celor de la centru. În fond, liderii noştri locali nu sunt nimic altceva decât nişte vasali, fiind subordonaţi autorităţilor centrale şi nu dispun de împuterniciri largi.”

Europa Liberă: Şi dacă mai luăm în calcul că primarul e de la cutare partid, iar consilierii sunt foarte pestriţi, e şi mai complicat să poţi să soluţionezi problemele comunităţii.

Cornel Ciurea: „Da, dar coloratura politică a acestor oameni poate uşor fi pusă la îndoială pentru că liderii locali foarte uşor trec de la o formaţiune politică la alta, sunt „trădători” înnăscuţi. Problema este mai curând a banilor şi nu a coloraturii politice. Cel care se află la guvernare la Chişinău poate dicta regulile jocului cu uşurinţă liderilor locali. Deşi există loc şi pentru surprize. Am văzut că uneori anumite partide politice reuşesc să obţină sprijin politic local fără a fi în top. Aici iarăşi intervin banii, dar care nu se acordă pe filiera oficială a distribuirii resurselor bugetare, ci pe o filieră neoficială de cumpărare a oamenilor. Cunoaştem că există partide foarte şmechere la acest capitol.”

Europa Liberă: Iată, eu am discutat cu câţiva primari, care reprezintă diferite partide, nu neapărat unul care e la guvernare. Şi ei sugerează că totuşi când e vorba de implementarea proiectelor în localităţi, guvernarea trimite susţinere, sprijin pentru implementarea acestor proiecte doar acolo unde are exponenţii ei.

Cornel Ciurea: „Procesul începe chiar de la distribuirea banilor bugetari. Întotdeauna există o luptă aprigă pentru localităţile care aparţin unui partid sau altul. Şi toate proiectele importante sigur sunt implementate în funcţie de culoarea politică a omului care se află la guvernare.”

Europa Liberă: Ce pierde statul şi satul de la această nedescentralizare?

Cornel Ciurea: „E o întrebare grea. Trebuie să există şi o minimă decenţă, în sensul că minimul necesar trebuie să fie acordat proporţional. Şi există acest lucru în fond.”

Europa Liberă: Salariul bugetarilor, pentru învăţători şi grădiniţe.

Cornel Ciurea: „Evident, da, într-adevăr, toate prelevările bugetare în proporţie de 80 la sută şi chiar mai mult merg în domeniul învăţământului şi în fond nu rămâne nimic altceva primarilor. Din această cauză există dorinţa primarilor de a obţine mai multe împuterniciri şi mai multe impozite să fie percepute în localitate. Ce pierde ţara din această organizare proastă a lucrurilor?”

Europa Liberă: Supercentralizată.

Cornel Ciurea: „Deja se resimte acest lucru - este vorba de pustiirea ţării şi a satelor. În fond satele dispar. Ar putea să fie şi un element pozitiv în acest lucru dar nu putem aduce alternativă, nu oferim ceva în plus faţă de această plecare masivă a oamenilor din localităţi. A propos, educaţia este un element crucial în acest sens, pentru că mai toate prelevările merg în acest domeniu şi această reformă în educaţie care se face acum ar putea cumva să ajute la uşurarea sarcinilor liderilor din localităţi. Dar vedem că şi această reformă trenează. Aceste consolidări, care trebuie să se producă acum sunt extrem de întârziate şi se produc foarte greoi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că este nevoie de un transfer total la nivel mult mai aproape de cetăţean.

Cornel Ciurea: „Nu total, dar parţial ei aici sigur că trebuie să fie un proces de negocieri între centru şi regiune. Trebuie să ştim exact care sunt impozitele care pot să fie percepute de către autorităţile locale. O parte dintre aceste impozite trebuie să fie cedate de către autorităţile centrale.”

Europa Liberă: Cum ar fi impozitul rutier.

Cornel Ciurea: „Da, evident, pentru că oricum cu acest impozit e o mare problemă şi nu vedem impactul lui la nivel naţional. Dar iarăşi acest proces de negocieri întâmpină mari dificultăţi pentru că partidele politice, care dictează regulile jocului astăzi în ţară, nu doresc să facă asemenea gen de concesii. Teamă mi-i că nici primarii deocamdată nu sunt dispuşi să-şi asume responsabilităţi suplimentare.”

Europa Liberă: Nu sunt dispuşi sau nu sunt pregătiţi?

Cornel Ciurea: „Nu sunt pregătiţi şi încă nu au organizarea suficientă. Am văzut că se constituie organizaţii de primari autonome, care încearcă să spună un cuvânt în această problemă, dar vedem că în paralel se produc procese de organizare a asociaţiilor de primari cu coloratură politică şi teamă mi-i că aceste procese vor adumbri procesele autonome. În fond, organizaţiile autonome ale primarilor vor pierde teren în faţa organizaţiilor de partid.”

Europa Liberă: Ar putea fi scrisă o strategie foarte bună, de nota zece. Contează cum va fi implementată ea.

Cornel Ciurea: „Deja există acest proiect şi o mare problemă a proiectului de descentralizare este că nu s-a reuşit crearea unor regiuni mai mari. Oricum, s-a mers pe formula actuală a raioanelor, a localităţilor mici, o formulă susţinută, a propos, de PCRM, în fond această formulă a rămas neschimbată şi dacă nu reuşim să consolidăm aceste regiuni, să le facem mai mari, să le facem viabile din punct de vedere economic, nu vom pute obţine nimic. În fond, noua strategie, aşa cum arată ea acum, încă nu este votată încă, încă e într-o formă de proiect, nu oferă nimic nou. Deci, este o strategie care eu aş spune că ar putea fi moartă din faşă. Iar începutul bun, produs la sfârşitul anilor 90, atunci când au fost create judeţele, nu va avea o continuitate.”