Moldovenii consumă puţine legume şi fructe, fac abuz de alcool, fumează şi se mişcă puţin. Ca să-i facă să renunţe la aceste obiceiuri care le scurtează viaţa, autorităţile din sănătate au pornit o campanie mare de promovare a modului sănătos de viaţă. Ce şanse are aceasta să-i convingă pe moldoveni să trăiască mai sănătos a căutat să afle Lucia Diaconu.
Campania „Spune DA sănătății tale!’
Alimentează-te corect, fii activ, renunţă la deprinderile nocive şi consultă regulat medicul - acestea sînt cîteva îndemnuri pe care locuitorii Moldovei le vor auzi la televizor, radio, în stradă şi la policlinică. În aşa fel autorităţile speră să-i determine pe oameni să renunţe la proastele deprinderi care le scurtează viaţa. Starea de lucruri pe care încearcă să o remedieze Ministerul Sănătăţii este mai mult decît alarmant: 72 la sută din populaţia Moldovei nu şi-a verificat niciodată nivelul de colesterol în sînge, 74 la sută din bărbaţi şi aproape jumătate din femei consumă alcool, iar fiecare al doilea bărbat şi 7% din femei fumează, rata mortalităţii cauzate de fumat fiind de 3 ori mai mare decît nivelul înregistrat în Europa. Sînt date pe care le-au prezentat azi la conferinţa de lansare a campaniei autorităţile din sănătate, la care ministrul sănătăţii Andrei Usatîi a adăugat: „Noi astăzi cheltuim pentru tratamentul în spitale cam 51% din bugetul global al ţării, în cifre este enorm - peste 2 miliarde de lei. Noi avem 18 cazuri internate la 1000 de locuitori, noi avem o durată medie de tratament care este cu mult mai înaltă decît media din Europa. Adică, avînd surse insuficiente cheltuim destul de mulţi bani pentru tratament. Este important să schimbăm şi noi vectorul spre prevenire.”
Dar cît de eficiente sînt cheltuielile îndreptate pentru promovarea unui mod sănătos de viaţă? Bazîndu-se pe experienţa altor ţări, Mircea Buga, directorul Casei Naţionale de Asigurări în Medicină se arată încrezător în rezultate bune: „Am găsit un diapozitiv ce ţine de Statele Unite. Dar tendinţa este aproximativ aceeaşi în toate statele. Mortalitatea de bolile cardiovasculare avea un trend mai mult sau mai puţin constant. În anul 1999 a fost aplicată o serie de campanii de promovare a modului sănătos de viaţă şi după cum observaţi a scăzut destul de mult mortalitatea de bolile cardiovasculare. În 2002 a fost încetată această campanie şi respectiv a început să crească iarăşi mortalitatea.”
Mai mulţi oameni cu care am discutat pe străzile Chişinăului se declară convinşi că nu doar nepăsarea pe care vrea ministerul s-o dezrădăcineze este de vină pentru starea de lucruri.
„Finanţele îs puţine şi lumea din cauza asta poate să nu mănînce la timp, poate să nu mănînce toate vitaminele pe care trebuie să le folosească pentru dînsul. Asta cred că-i cea mai principală problemă.”
„Nu cunoaştem, nu ştim, nu citim, nu căutăm să ne dăscălim pe noi.”
„Oamenii îşi îneacă greutăţile în băutură, în tutun. Să zicem că de pildă omul are 2 copii sau trei în sat - el nu are cu ce-i hrăni şi stă pe capul părinţilor care au o pensie minimă, vai de capul lor. Fiindcă nu poate să se ducă nicăieri să lucreze, în sat de lucru nu-i, ca să plece peste hotare lui îi trebuie 3000-4000 de euro, dar el nu-i are. Iaca care-s toate pricinile şi ei cad în disperare. Ei au pierdut încrederea în toate lucrurile - asta-i cea mai mare problemă.”
Campania va costa peste 2,5 milioane de lei, bani alocaţi din fondul de profilaxie de care dispune Compania Naţională de Asigurări în Medicină, fond în care se acumulează 1% din contribuţiile pentru asigurările medicale plătite de cetăţeni.
