Institutul internaţional de cercetări Legatum, cu sediul la Londra, a dat publicităţii în această seară Indexul Prosperităţii în Lume, un clasament în care sunt analizate gradul de democratizare şi evoluţiile economice şi sociale ale unei ţări, sau mai exact spus modul în care aceste evoluţii sunt percepute de cetăţenii respectivei ţări.
Sunt analizate 110 de state, şi sunt stabilite 3 categorii – 30 de ţări apar în frunte în care lumea este mulţumită, economia evoluează lin şi societatea are încredere în ea şi în viitor – şi aici, ca şi în alte clasamente similare, Norvegia, Danemarca şi Finlanda se plasează pe primele 3 locuri; 50 de ţări care sunt cumva la mijloc, nici prea mulțumite de ele şi nici prea prospere şi aici găsim Ungaria, Estonia, Slovacia, Lituania, România, Rusia şi Ukraina; în fine, o a treia categorie, alte 30 de ţări în care nu se poate vorbi despre prosperitate sau domnia legii. Moldova este plasată în aceasta ultimă categorie.
La capitolul economic, cercetătorii de la Legatum scriu că în ciuda recentei creşteri a Produsului Intern Brut, moldovenii se luptă zilnic cu traiul şi multi dintre ei abia reuşesc să o scoată la capăt de la o lună la alta cu cheltuielile. Numai 40 % dintre moldoveni ar avea încredere în sectorul financiar al ţării, ceea ce plaseaza Moldova intre ultimele 15 ţări ale clasamentului la acest indicator.
„Moldova are potenţial creator şi de inovaţie, dar este ţinută în loc de infrastructura tehnologică înapoiată”, consideră expertii de la Legatum. Numai 53% dintre moldoveni cred că dacă munceşti mult reuşeşti în viaţă, ceea ce, din nou, plasează Moldova printre ţările de la coada clasamentului.
Moldova este considerată o ţară cu o democraţie parţială – aşa cum este de altfel calificată şi de organizaţia Freedom House – parţial liberă – în care este foarte dificil de depăşit obstacolele birocratrice. Numai unul din 4 moldoveni cred ca alegerile care au loc în ţara loc sunt libere şi corecte.
În ciuda faptului că multi moldoveni fac studii universitare numai 49 % dintre ei cred că copiii lor au şansa să evolueze constant în domeniul educaţiei.
Despre starea sistemului de sănătate, experţii de la Legatum spun că prea puţini moldoveni îşi pot permite să aibă grijă corespunzător de sănătatea lor şi de a familiei lor şi asta pentru că nu au resursele necesare, şi numai 6 din 10 moldoveni sunt multumiţi de starea sănătăţii lor.
Moldova nu are probleme grave legate cu refugiaţii interni sau externi, dar este una dintre ţările cele mai afectate ale lumii de fenomenul migraţional. Potrivit datelor cercetătorilor de la Legatum, moldovenilor le este destul de teamă să iasă noaptea singuri pe stradă, ceea ce plasează din nou ţara printre cele de la coada acestui clasament. Mai putin de 4 din 10 moldoveni spun că nu le e teamă sa fie tâlhăriţi noaptea.
În ceea ce priveşte libertatea individuală expertii care au făcut acest clasament consideră că moldovenii nu sunt fericiți cu gradul de libertate de care se bucură şi sunt deoseori intoleranţi faţă de străini şi faţă de minorităţi. Acest aspect plasează Moldova între cele mai intolerante 20 de ţări ale lumii.
Se ajută moldovenii între ei ? Nu prea - spun expertii de la Legatum şi asta se vede din faptul ca numai 17 % donează regulat în acţiuni caritabile şi doar 13 % cred ca pot avea încredere în alţii.
O imagine nu tocmai flatantă a societăţii moldoveneşti apare in acest clasament care are la bază date ale sondajelor de opinie Gallup şi ale altor organizatii internationale prestigioase precum Freedom House, Transparency International, şi Indexul Dezvoltării al Națiunilor Unite.
